From Wikipedia, the free encyclopedia
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo (croată, sârbă, sârbo-croată: Socijalistička Autonomna Pokrajina Kosovo; chirilica sârbă: Социјалистичка Аутономна Покрајина Косово; albaneză Krahina Socialiste Autonome e Kosovës) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome a Republicii Socialiste Serbia și a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia din 1974 până în 1990. Regiunea a fost precursoarea provinciei actuale Kosovo.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Provincia Autonomă Kosovo și Metohia a căpătat autonomie și autoguvernare sporite în cadrul Serbiei și Iugoslaviei în anii 1970, iar numele său a fost oficial schimbat în 1974 în Provincia Socialistă Autonomă Kosovo (partea „și Metohia” a fost eliminată, deoarece nu a fost folosită de albanezii din Kosovo, iar „Socialistă” pentru a arăta ideologia socialistă a Iugoslaviei) de constituțiile R.S.F. Iugoslavia și R.S. Serbia, când P.S.A. Kosovo a adopat propria constituție. Provincia Kosovo a obținut pentru politicienii săi cele mai înalte funcții, mai ales președinția și conducerea guvernului, și a câștigat un loc în președinția federației iugoslave (inclusiv puterea de a vota împotrivă la nivel federal), care este echivalată cu statele din R. S. Serbia.[necesită citare]
Albanezii au cerut recunoaștere provinciei Kosovo ca republică separată de Serbia în cadrul federației (minoritatea extremă cerând un Kosovo independent), iar după moartea lui Iosif Broz Tito în 1980, cererile au fost reînnoite. În martie 1981 studenți albanezi au protestat, cerând independența provinciei. Ulterior, situația s-a escaladat rapid cu violențe extreme în întreaga provincie, în 6 mari orașe din Kosovo, și a inclus peste 20000 albanezi disidenți.[necesită citare] Autoritățile iugoslave au urmărit cu asprime și inclusiv tensiunile civile. Exodul nealbanezilor a sporit, iar tensiunile dintre albanezi și nealbanezi au sporit, prin atacuri violente în special împotriva autorităților iugoslave.[necesită citare]
Slobodan Miloșevici a devenit liderul sârbilor comuniști în 1986, și apoi a preluat controlul asupra provinciilor Kosovo și Voivodina. Acest lucru poate fi observat mai ales în 1987 prin ruptura din Kosovo, care a dus la imposibilitatea de pace dintre albanezi și Iugoslavia.[necesită citare] La 28 iunie 1989, Miloșevici a condus o sărbătoare în masă cu sute de mii (aproape un milion) de sârbi în Gazimestan, prilejuită de împlinirea a 600 de ani de la bătălia de pe „Câmpul mierlei” (Kosovo polie) din luptele împotriva otomanilor. Discursul de la Gazimestan, care a marcat începutul său politic, a reprezentat o parte importantă a evenimentelor care au contribuit la continuarea crizei din Kosovo. Mișcarea naționalistă sârbă a reprezentat de asemenea un factor pentru Războaiele iugoslave.[necesită citare]
În 1989, Miloșevici a anulat autonomia provinciei Kosovo, întorcându-o la statutul din 1971 de Provincia Autonomă Kosovo și Metohia. Parlamentul din Kosovo a ratificat decizia la 28 septembrie 1990.[necesită citare]
În 2008 Kosovo a declarat independența față de Serbia. La 10 octombrie 2008, 52 din 192 de state membre a Națiunilor Unite au recunoscut oficial Republica Kosovo. Serbia consideră Kosovo ca parte a teritoriului său suveran.
Conform recensământului din 1991 (singurul recensământ realizat în timpul Provinciei Socialiste Autonome Kosovo), provincia avea o populație de 1.584.441 de locuitori, procentele comunităților etnice fiind:
Unicul partid politic în provincie a fost Liga Comuniștilor din Kosovo, care a făcut parte din Liga Comuniștilor din Serbia și o parte din Liga Comuniștilor din Iugoslavia.[necesită citare]
Constituția din Provincia Socialistă Autonomă Kosovo a fost cel mai mare act juridic al provinciei.
Președinte al Consiliului Executiv al Comitetului Popular din Provincia Socialistă Autonome Kosovo:
Președinții ai Consiliului Executiv din Provincia Socialistă Autonomă din Kosovo:
Președinte al Comitetului de Eliberare Populară a Provinciei Socialiste Autonomă Kosovo:
Președinții ai Adunării Provinciei Socialiste Autonome Kosovo:
Președinții Președinției Provinciei Socialiste Autonome Kosovo:
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
