![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Make_our_public_services_great_again_%252823768004778%2529.jpg/640px-Make_our_public_services_great_again_%252823768004778%2529.jpg&w=640&q=50)
Proteste împotriva lui Emmanuel Macron
From Wikipedia, the free encyclopedia
De la alegerea lui Emmanuel Macron ca președinte ale Franței pe 7 mai 2017, o serie de proteste au fost organizate de activiștii din sindicate, activiștii de stânga și cei de dreapta ca opoziție față de ceea ce protestatarii consideră a fi politicile neoliberale și față de globalizare,[3][4] sprijinul său pentru vizitele de stat ale anumitor lideri mondiali,[5][6] pozițiile sale cu privire la reforma legislației muncii din Franța,[7][8][9] precum și diferitele comentarii sau propuneri politice pe care le-a făcut de la preluarea președinției.[10][11]
Protestele împotriva lui Emmanuel Macron | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ||||||||
Informații generale | ||||||||
Perioadă |
7 mai 2017 – prezent (7 ani, 1 lună, 3 săptămâni și 3 zile) | |||||||
Loc | Franța | |||||||
Stare | În curs de desfășurare | |||||||
Cauze |
| |||||||
Caracteristici | Manifestație, revoltă, vandalism, incendiere, asalt | |||||||
Modifică date / text ![]() |
Potrivit Amnesty International, autoritățile franceze au folosit starea de urgență, care a fost în viguare de la atentatele din noiembrie 2015 până în noiembrie 2017, ca să suprimeze protestatarii, folosindu-se de atribuțiile sporite din timpul stării de urgență. Aceștia „au impus 639 de măsuri care împiedică anumite persoane să participe la adunările publice. Dintre acestea, 574 au fost vizate de cei care protestau împotriva reformelor propuse în legislația muncii”.[12]