Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică
From Wikipedia, the free encyclopedia
Aproximativ trei milioane de prizonieri de război germani au fost capturați de Uniunea Sovietică în timpul al Doilea Război Mondial, cei mai mulți dintre ei în timpul marilor avansuri ale Armatei Roșii din ultimul an al războiului. Prizonierii de război au fost utilizați pentru muncă forțată în economia sovietică în timpul războiului și în reconstrucția postbelică. Până în 1950, aproape toți prizonierii de război supraviețuitori au fost eliberați, ultimul prizonier revenind din URSS în 1956[1]. Conform documentelor oficiale sovietice, 381.067 de prizonieri de război germani din Wehrmacht au murit în lagărele NKVD (356.700 de cetățeni germani și 24.367 ai altor națiuni)[2][3]. O comisie înființată de guvernul vest-german a constatat că 3.060.000 de militari germani au fost luați prizonieri de către URSS și că 1.094.250 au murit în captivitate (549.360 din 1941 până în aprilie 1945; 542.911 din mai 1945 până în iunie 1950 și 1.979 din iulie 1950 până în 1955)[4]. Potrivit istoricului german Rüdiger Overmans, forțele sovietice au luat circa 3.000.000 de prizonieri de război. El a estimat lam 1 milion numărul „maxim” de morți din rândul germanilor aflați în prizonierat în URSS[5]. Pe baza cercetărilor sale, Overmans consideră că moartea a 363.000 de prizonieri de război în captivitate sovietică poate fi confirmată de dosarele Centrului de informare al Wehrmachtului(d) și, în plus, susține că „Pare complet plauzibil, deși nu poate fi dovedit, că 700.000 de militari germani dați dispăruți au murit de fapt în custodie sovietică”[6][5].