Panica roșie
From Wikipedia, the free encyclopedia
Prin sintagma "Panica roșie" se denumesc (retroactiv) două perioade distincte în istoria Statelor Unite, caracterizate de un anticomunism puternic: prima, în 1917 – 1920 și cea de-a doua de la sfârșitul celui de-al cincilea deceniu până la mijlocului celui de-al șaselea deceniu al secolului trecut.
Aceste perioade au fost caracterizate prin suspiciune ridicată față de comuniști, teamă față de infiltrările acestora în Guvernul Federal și de influența pe care ar fi putut să o aibă ei în societatea americană. Ambele perioade au apărut în timpurile de război și de prefaceri naționale. Prima "panică roșie" a început în timpul Primului Război Mondial, în care SUA au fost implicate din 1917. În această perioadă, temerile au fost legate nu numai de comuniști, dar și de anarhiști și de sindicatele agresive care se simțeau inspirați de revoluția bolșevică și de războiul civil rus (1917-1923) care a urmat. A doua "panică roșie" a coincis cu perioada de creștere a temerilor generate de actele sovietice de spionaj – cazul Ethel și Julius Rosenberg – de tensiunile legate de Blocada Berlinului (1948-1949), revoluția chineză (1949), războiul civil din Vietnam (1950 – 1972) și de războiul din Coreea (1950-1953).
Aceste teme au determinat investigații dure și (în special, în cazul primei perioade) întemnițarea celor care erau asociați cu mișcările comuniste, socialiste sau anarhiste. Constituția Statelor Unite asigura dreptul la liberă asociere, astfel fiind foarte dificil să judeci și să condamni cetățeni numai pe baza apartenenței la un grup declarat ca subversiv, sau pe baza simpatiilor politice față de asemenea grupuri. Totuși, în momentele acelea, prevederile legii spionajului au fost modificate prin votarea legii răzvrătirii din 1918. Ultima lege proclama ca fiind ilegale acțiuni precum luarea publică de poziții împotriva Guvernului Federal și împuternicea Dirigintele General al Poștei SUA să interzică distribuirea trimiterilor poștale ale cetățenilor suspectați de activități de stânga. Deși mai târziu Congresul Statelor Unite a anulat Legea răzvrătirii din 1921, multe dintre prevederile ei au rămas codificate în Legea spionajului.