Păsările țesător fac parte din familia Ploceidae ordinul Passeriformes. Toate păsările din familia Ploceidae sunt originare din Lumea Veche, majoritatea în Africa la sud de Sahara, deși câteva trăiesc în zonele tropicale ale Asiei. Câteva specii au fost introduse în afara arealului lor natal.[1] Numele de „țesător” a fost dat păsării datorită iscusinței cu care masculul construiește cuibul.
Informații pe scurt Pasăre țesător, Clasificare științifică ...
Păsările din această familie trăiesc în general în regiuni de pădure, sau tufișuri din savanele din Africa, la sud de Sahara. Numai un număr mic de specii trăiesc în regiunile tropicale din Asia.
Mărimea corpului păsărilor este între 8 și 24cm. Culoarea penajului la mascul este de culoare galben neagricioasă, cenușie neagră sau alb cu negru. Femelele au penajul de culori mai spălăcite. Păsările au cioc scurt și puternic care este gros la bază. Hrana lor constă din insecte, fructe, semințe. Numeroase specii de păsări țesător trăiesc în apropierea culturilor agricole. Ele trăiesc frecvent în colonii mari, ca „Quelea quelea”, stoluri ce pot atinge 100.000 exemplare, producând în unele cazuri pagube mari recoltelor agricole. In Africa de Est s-a constatat faptul că unele stoluri au zburat peste 1.000km în căutare de hrană.
Prădătorii lor naturali sunt vulturul, marabu și șerpii care se strecura prin intrarea îngustă de pe partea inferioară a cuibului.
Cuiburile lor care atârnă în arbori, se află grupate în colonii, o colonie poate cuprinde mii de păsări. El este construit prin împletire cu ciocul de masculii viu colorați care sunt poligami. Împerecherea urmează la unele specii după ce femela acceptă cuibul după o inspecție prealabilă a lui. Cuiburile au o formă rotundă, intrarea fiind pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă tubulară cu gura în jos. Materialul folosit la împletirea cuibului sunt ramuri tinere, fire de iarbă, ele fiind fixate pe ramurile arborilor, tufișuri sau pe stuf.
Familia Ploceidae a fost introdusă (ca Ploceïdes) de zoologul suedez Carl Jakob Sundevall în 1836.[2][3] Studiile filogenetice au arătat că familia este soră cu o cladă care conține familiile Viduidae și Estrildidae.[4] Strămoșul lor comun a trăit în Miocenul mijlociu, în urmă cu aproximativ 18 milioane de ani.[5]
Un studiu filogenetic molecular realizat în 2017 de Thilina de Silva și colaboratorii săi, precum și un studiu extins al aceluiași grup publicat în 2019 au indicat că genul Ploceus, așa cum este definit în prezent, este polifiletic.[6][7] O cladogramă bazată pe aceste rezultate este prezentată mai jos.[7]
Ploceidae
Amblyospiza
Sporopipes – 2 specii
Plocepasser – 4 specii
Philetairus
Pseudonigrita – 2 specii
Dinemellia
Bubalornis – 2 specii
Euplectes – 18 specii
Ploceus – 5 specii
Quelea – 3 specii
Pachyphantes –
Foudia – 8 specii
Ploceus – 2 specii
Ploceus+Malimbus+Anaplectes – 60 + 10 + 2 = 72 specii
Genuri
Familia include 15 genuri cu un total de 122 de specii.[8]
Mai multe informații Imagine, Gen ...
Imagine
Gen
Specii
Bubalornis A. Smith, 1836
Bubalornis niger
Bubalornis albirostris
Dinemellia Reichenbach, 1863
Dinemellia dinemelli
Plocepasser A. Smith, 1836
Plocepasser donaldsoni
Plocepasser rufoscapulatus
Plocepasser superciliosus
Plocepasser mahali
Histurgops Reichenow, 1887
Histurgops ruficauda
Pseudonigrita Reichenow, 1903
Pseudonigrita arnaudi
Pseudonigrita cabanisi
Philetairus A. Smith, 1837
Philetairus socius
Sporopipes Cabanis, 1847
Sporopipes frontalis
Sporopipes squamifrons
Amblyospiza Sundevall, 1850
Amblyospiza albifrons
Ploceus Cuvier, 1816
Ploceus baglafecht
Ploceus bannermani
Ploceus batesi
Ploceus nigrimentus
Ploceus bertrandi
Ploceus pelzelni
Ploceus subpersonatus
Ploceus luteolus
Ploceus ocularis
Ploceus nigricollis
Ploceus brachypterus
Ploceus alienus
Ploceus melanogaster
Ploceus capensis
Ploceus temporalis
Ploceus subaureus
Ploceus xanthops
Ploceus aurantius
Ploceus heuglini
Ploceus bojeri
Ploceus castaneiceps
Ploceus princeps
Ploceus castanops
Ploceus xanthopterus
Ploceus holoxanthus
Ploceus burnieri
Ploceus galbula
Ploceus taeniopterus
Ploceus intermedius
Ploceus velatus
Ploceus katangae
Ploceus ruweti
Ploceus reichardi
Ploceus vitellinus
Ploceus spekei
Ploceus spekeoides
Ploceus cucullatus
Ploceus grandis
Ploceus nigerrimus
Ploceus castaneofuscus
Ploceus weynsi
Ploceus golandi
Ploceus dichrocephalus
Ploceus melanocephalus
Ploceus jacksoni
Ploceus badius
Ploceus rubiginosus
Ploceus aureonucha
Ploceus tricolor
Ploceus albinucha
Ploceus nelicourvi
Ploceus sakalava
Ploceus hypoxanthus
Ploceus superciliosus
Ploceus benghalensis
Ploceus manyar
Ploceus philippinus
Ploceus megarhynchus
Ploceus bicolor
Ploceus preussi
Ploceus dorsomaculatus
Ploceus olivaceiceps
Ploceus nicolli
Ploceus insignis
Ploceus angolensis
Ploceus sanctithomae
Ploceus flavipes
Malimbus Vieillot, 1805
Malimbus coronatus
Malimbus cassini
Malimbus racheliae
Malimbus ballmanni
Malimbus scutatus
Malimbus ibadanensis
Malimbus nitens
Malimbus rubricollis
Malimbus erythrogaster
Malimbus malimbicus
Quelea Reichenbach, 1850
Quelea cardinalis
Quelea erythrops
Quelea quelea
Anaplectes Reichenbach, 1863
Anaplectes rubriceps
Anaplectes jubaensis
Foudia Reichenbach, 1850
Foudia madagascariensis
Foudia eminentissima
Foudia aldabrana
Foudia omissa
Foudia rubra
Foudia sechellarum
Foudia flavicans
Foudia delloni
Brachycope Reichenow, 1900
Brachycope anomala
Euplectes Swainson, 1829
Euplectes afer
Euplectes diadematus
Euplectes gierowii
Euplectes hordeaceus
Euplectes franciscanus
Euplectes orix
Euplectes nigroventris
Euplectes aureus
Euplectes capensis
Euplectes axillaris
Euplectes macroura
Euplectes albonotatus
Euplectes ardens
Euplectes laticauda
Euplectes hartlaubi
Euplectes psammacromius
Euplectes progne
Euplectes jacksoni
Închide
Uneori provoacă pagube culturilor, în special Quelea cu cioc roșu, considerată a fi cea mai numeroasă pasăre din lume.[9][10]
Craig, Adrian J.F.K. (). „Family Ploceidae (Weavers)”. În del Hoyo, J.; Elliott, A.; Christie, D.A. Handbook of the Birds of the World. 15: Weavers to New World Warblers. Barcelona, Spain: Lynx Edicions. pp.73–197. ISBN978-84-96553-68-2.
De Silva TN, Peterson AT, Perktas U (). „An extensive molecular phylogeny of weaverbirds (Aves: Ploceidae) unveils broad nonmonophyly of traditional genera and new relationships”. The Auk. 136 (3). doi:10.1093/auk/ukz041.
De Silva, T.N.; Peterson, A.T.; Perktas, U. (). „An extensive molecular phylogeny of weaverbirds (Aves: Ploceidae) unveils broad nonmonophyly of traditional genera and new relationships”. The Auk. 136 (ukz041). doi:10.1093/auk/ukz041.
Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (decembrie 2023). „Old World sparrows, snowfinches, weavers”. IOC World Bird List Version 14.1. International Ornithologists' Union. Accesat în .