From Wikipedia, the free encyclopedia
Pärnu (în germană Pernau) este capitala județului Pärnu, Estonia. Orașul a fost locuit de germanii baltici.
Pärnu | |||
Pärnu | |||
— Oraș — | |||
Una dintre străzile principale a orașului | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 58°23′N 24°30′E | |||
---|---|---|---|
Țară | Estonia | ||
Regiune | Pärnu | ||
Atestare | |||
Guvernare | |||
- Primar | Romek Kosenkranius | ||
Suprafață[1] | |||
- Total | 32,22 km² | ||
Populație (2011) | |||
- Total | 42,47 locuitori | ||
- Densitate | 1.318,1 loc./km² | ||
Fus orar | EET (+ 2) | ||
- Ora de vară (DST) | EEST (+ 3) | ||
Localități înfrățite | |||
- Palanga | Lituania | ||
- Jūrmala | Letonia | ||
- Comuna Drammen | Norvegia | ||
- Odesa | Ucraina | ||
- Murmansk | Rusia | ||
Prezență online | |||
Site oficial GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Modifică date / text |
Orașul a fost membru al alianței politice, militare și economice al Ligii Hanseatice originare (1267 - 1862).
Anul oficial al întemeierii orașului este considerat 1251. În acel an epicopul de Saare-Lääne și-a strǎmutat reședința din Lihula în castelul Vana-Pärnu, pe malul drept al râului Pärnu. De asemenea tot atunci a obținut și drepturile de oraș. Însǎ deja în 1263 orașul a fost jefuit și distrus de lituanieni. Noul oraș - Uus-Pärnu, s-a dezvoltat pe malul stâng al râului, deja pe teritoriul statului Teuton. A fǎcut parte din Liga Hanseatică, având o mare importațǎ pentru Livonia, ca port deschis tot anul.
În 1710 în timpul Marelui Război al Nordului a fost ocupat de trupele ruse. De atunci (1710) și pânǎ în 1917 orașul a fǎcut parte din Imperiul Rus. Din 1919 face parte din Estonia interbelică, dezvoltându-se ca stațiune balnearǎ. Ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, Estonia, respectiv orașul este din nou ocupat de ruși. Astfel pentru o perioadǎ de 48 ani (1940 - 1941; 1944 - 1991) este parte din URSS, ca din 1991 sǎ devinǎ din oraș liber în componența Estoniei independente.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.