Operațiunea Kiev (1920)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Operațiunea/Ofensiva Kiev din 1920 este considerată a fi scânteia care a aprins conflictul cunoscut cu numele de războiul polono-sovietic.[1] A fost o încercare a nou apărutului stat polonez condus de Józef Piłsudski de ocupare a Ucrainei răsăritene și centrale,[1] țară sfâșiată atât de conflictele dintre facțiunile interne, cât și de intervenția străină (Rusia Bolșevică).
Operațiunea Kiev | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Războiul Polono-Sovietic | |||||||
Bombardier polonez model Breguet 14 pregătit de luptă pe un aerodrom din Kiev | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
A doua Republică Poloneză, Republica Populară Ucraineană | Rusia Sovietică | ||||||
Conducători | |||||||
Józef Piłsudski, Edward Rydz-Śmigły | Alexandr Egorov, Semion Budionnîi | ||||||
Efective | |||||||
8 divizii de infanterie, 1 divizie de cavalerie, 2 divizii ucrainene cu efectivele incomplete | 8 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie, Armata I de cavalerie | ||||||
Pierderi | |||||||
necunoscute | necunoscute | ||||||
Modifică date / text |
Obiectivul declarat al operațiunii a fost crearea unei Ucraine independente, stat satelit al Poloniei,[2] deși cea mai mare parte a populației ucrainene era ambivalentă, de vreme ce mulți vedeau înaintarea poloneză ca pe o nouă ocupație[3] și Ucraina se subordona politic Poloniei,[4] în vreme ce alții salutau forțele aliate polono-ucrainene ca pe eliberatori.[5] Ucrainenii divizați au luptat de ambele părți în acest conflict.[6]
Campania a fost purtată de armata poloneză aliată cu forțele Republicii Populare Ucrainene sub conducerea naționalistului Simon Petliura, din aprilie până în iunie 1920, împotriva bolșevicilor, care doreau să ocupe teritorii pentru formarea RSS Ucrainene. Armata Roșie avea în rândurile ei numeroși ucraineni. Campania, inițial un succes al polonezilor, care au reușit să ocupe Kievul pe 7 mai 1920, a sfârșit printr-un eșec. Ambivalența atitudinii populației ucrainene [7][8] i-a împiedicat pe Piłsudski și Petliura să câștige sprijinul la care se așteptaseră, iar forțele poloneze și naționaliștii ucraineni au fost forțați să se retragă datorită presiunii exercitate de contraofensiva Armatei Roșii.