Limba etruscă
From Wikipedia, the free encyclopedia
Limba etruscă a fost o limbă vorbită și scrisă de etrusci în Italia, în vechea regiune Etruria (astăzi Toscana, Umbria de vest și Lazio de nord) și în părți din Lombardia, Veneto și Emilia-Romagna (unde etruscii au fost înlocuiți de gali). Limba etruscă a influențat limba latină, dar a fost până la urmă complet înlocuită de aceasta. Până acum s-au găsit aproximativ 10 000 de inscripții etrusce, din care doar câteva sunt de o lungime considerabilă, unele inscripții bilingve cu texte latine, grecești sau feniciene, și câteva cuvinte de împrumut, inclusiv numele Roma, din cuvântul etrusc Ruma, dar influența etruscă a fost semnificativă.
Limba etruscă 'mechl Rasnal | |
Vorbită în | Etruria antică |
---|---|
Regiuni | Peninsula Italică |
Număr de vorbitori | 0 |
Sistem de scriere | Alfabetul etrusc |
Clasificare | |
Statut oficial și codificare | |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | ett |
Răspândire în lume | |
Limba etruscă se vorbea mai ales în nordul Italiei | |
Puteți vizita Wikipedia în Limba etruscă. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Limba etruscă a fost atestată din anul 700 î.Hr. până în anul 50 d.Hr. și nu este înrudită cu altă limbă în viață. Mai demult era considerată o limbă izolată, dar acum se consideră că făcea parte din familia tirseniană,[1][2][3][4] împreună cu limba retică din Munții Alpi și limba lemniană din insula Lemnos din Marea Egee. Cum nu există documente sau texte mai lungi, relațiile mai largi ale familiei tirseniene sunt neclare. O legătură cu limbile anatoliene sau cu limba proto-indo-europeană, a fost sugerată. Lingviștii ruși, ca Serghei Starostin[5] au sugerat o legătură cu supergrupa Dené-Caucaziană, o grupare neacceptată în majoritatea cercurilor științifice, care cuprinde limbile sino-tibetane, limbile nord-caucaziene, limbile Na-Dené, limbile eniseene, limba bască și limba Burushaski.