La țigănci
nuvelă de Mircea Eliade / From Wikipedia, the free encyclopedia
„La țigănci” este o nuvelă fantastică a lui Mircea Eliade. Ea a fost scrisă în iunie 1959 la Paris și publicată în anul 1963 în volumul Nuvele, tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid. Nuvela a fost publicată pentru prima dată în România în ediția din septembrie 1967 a revistei Secolul 20, fiind inclusă apoi în volumul La țigănci și alte povestiri, tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București.
Mai multe informații Autor, Țara primei apariții ...
„La țigănci” | |
Autor | Mircea Eliade |
---|---|
Țara primei apariții | Spania |
Limbă | română |
Gen | nuvelă fantastică |
Publicată în | Nuvele |
Tip publicație | volum de nuvele |
Editură | Cercul de Studii «Destin» din Madrid |
Data publicării | 1963 |
Modifică date / text |
Închide
Nuvela prezintă experiența fantastică trăită de profesorul Gavrilescu ca urmare a unei vizite „la țigănci”, reprezentată de o ieșire a personajului din timpul real și de o călătorie simbolică spre moarte. Academicianul Eugen Simion o considera „o alegorie a morții sau a trecerii spre moarte”.[1]