județ interbelic From Wikipedia, the free encyclopedia
Județul Buzău a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era orașul Buzău.
Județul Buzău | |||||
| |||||
Provincie: | Muntenia | ||||
Reședința: | Buzău | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 309.405 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 4.936 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) patru plăși (ulterior) șapte plăși | ||||
Modifică text |
În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțirea țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale.[1]
În timpul dictaturii carliste, județul a făcut parte din ținutul Argeș. În 1950, a fost desființat de regimul comunist, iar teritoriul său a fost împărțit între raioanele Buzău, Mizil, Pogoanele, Cislău și Cărpiniștea ale regiunii Buzău.
Județul se afla în partea central-sudică a României Mari, în nord-estul regiunii Muntenia. Teritoriul lui cuprindea părțile sudică și vestică din actualul județ Buzău și câteva localități care astăzi se află în județul Prahova, printre care se număra și orașul Mizil. Se învecina la vest cu județul Prahova, la nord cu județele Brașov, Trei Scaune și Putna, la est cu județele Râmnicu Sărat și Brăila, iar la sud cu județul Ialomița.
Județul a cunoscut multiple împărțiri în plăși. Astfel, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, județul era subdivizat în 3 plăși și 3 plaiuri:
În 1891, au fost comasate plasa Sărata cu plasa Câmpului, precum și plaiul Pârscov cu plaiul Slănic.[2]
Teritoriul județului a intrat astfel în perioada interbelică împărțit în patru plăși:[3]
Ulterior teritoriul județului a fost reorganizat în șapte plăși, prin desființarea plășii Câmpul și înființarea a patru plăși noi:
În jurul anului 1892 populația județului era de 196.654 de locuitori, insumând 43.250 de famili. Populația județului a crescut conform recensamintelor trecute.
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 309.405 de locuitori, dintre care 97,4% români, 1,5% țigani, 0,5% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional 98,9% erau ortodocși, 0,5% mozaici iar restul alte religii. Populația urbană a județului era de 42.127 locuitori, dintre care 91,2% români, 3,7% evrei, 2,3% țigani, 0,9% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 93,3% ortodocși, 3,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.