Isac Martin

Isac Martin, (n.11 iulie 1918^[1], Târnova – d. 1986, Timișoara)^[2], a fost un comunist român.

Isac Martin
Date personale
Nume la naștere	Isac Martin
Născut	11 iulie 1918 Târnova, România
Decedat	1986, (68 de ani) Timișoara, România
Naționalitate	română
Prim-secretar al Comitetului Regional Banat
În funcție 1951 – 1952
Președinte al Consiliului Central al Sindicatelor
În funcție 1961 – 1965
Membru al Consiliului de Stat
În funcție 1961 – 1963
Membru al CC al PCR
În funcție 1960 – 1969
Premii	A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România
Partid politic	Partidul Comunist din România
Alma mater	1. Șapte clase primare 2. Școala Superioarã de Partid de pe lângã CC al PCUS 3. Facultatea de Știinþe Juridice
Profesie	tâmplar, politician comunist
Modifică date / text

Isac Martin a îndeplinit funcțiile de prim-secretar al Comitetului Regional Banat între 1951-1952 și 1956-1960, ulterior președinte al Consiliului central al sindicatelor (1961-1965) și membru al Consiliului de Stat (1961-1963). A fost totodată membru al CC al PCR (1960-1969)^[3].

În 1951 au fost convocați la regionala P.M.R. din Timișoara „toți activiștii regionalei de partid și câțiva membri de partid din întreprinderi și instituții”, cărora primul secretar Isac Martin și activistul din comitetul central Feliceanu le-au făcut „un instructaj” pentru „acțiunea ce urma să fie aplicată”, adică pentru deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică^[4].

Isac Martin a fost prim secretar de partid în regiunea Timișoara începând din 1952; a fost ales membru supleant în CC al PMR în 1958 și a fost promovat ca membru deplin în iunie 1960. În 25 octombrie 1960, Isac Martin a fost înlocuit în funcția de prim secretar de partid în regiunea Timișoara de cǎtre Petre Blajovici.^[5]

Prin ordinul nr. 575/6.V.1961, emis de Direcția Treburilor CC al PMR, Isac Marin a fost decorat cu medalia A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România^[1].

În 1964 Isac Martin îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Central al Sindicatelor^[6].

Decorații

• Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a II-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”^[7]

Note

1. „Despre numărul membrilor Partidului Comunist din România la 23 august 1944” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 4 decembrie 2011. Accesat în 26 noiembrie 2010.
2. ro Membrii CC al PCR
3. Stenograma convorbirii avute în zilele de 16-17 iulie 1959 între tovarășii N. Ceaușescu, L. Răutu, Ghizela Vass, Iosif Ardeleanu și tovarășul Gyula Kállay
4. Mircea Rusnac – Deportarea bănățenilor în Bărăgan (1951) din perspectivă istorică
5. Change of Rumanian Regional Party Leader^{[nefuncțională]}
6. Hotărâre nr. 965 din 3 decembrie 1964 privind organizarea protecției muncii și a activității de igiena și antiepidemice în Republica Populară Română
7. Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.