Ion Șiugariu
poet român / From Wikipedia, the free encyclopedia
Ion Șiugariu (nume real: Ion Soreanu, n. , Băița, Maramureș, România – d. , Brezno, Banskobystrický kraj, Slovacia) a fost un poet și publicist român. A urmat studii la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București și a publicat, începând din 1934, poezii și cronici literare în diferite reviste, inclusiv în reviste naționaliste. A condus, începând din 1941, Asociația Studenților Refugiați din Ardealul ocupat în timpul ocupației horthyiste a Transilvaniei de Nord.[4] S-a căsătorit în anul 1943 cu Lucia Stroescu.[5]
Mai multe informații Date personale, Nume la naștere ...
Ion Șiugariu | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Sugár János |
Născut | [1] ![]() ![]() |
Decedat | (30 de ani) ![]() ![]() |
Părinți | Ion Șugar și Floarea (n. Griga) |
Frați și surori | George, Vasile, Maria, Augustin, Zaharia |
Căsătorit cu | Lucia Soreanu-Șiugariu (n. Stroescu) |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Religie | Greco-Catolic |
Ocupație | poet critic literar[*] diarist[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Studii | Facultatea de Litere și Filozofie din București, specialitatea Filologie modernă |
Activitatea literară | |
Activ ca scriitor | 1934 - 1945 |
Operă de debut | Imnul tinereții (1934)[3] |
Opere semnificative | Trecere prin alba poartă (1938), Paradisul peregrinar (1942), Țara de foc (1943), Carnetul unui poet căzut în război (1968), Țara crinilor |
Modifică date / text ![]() |
Închide