Hædui (Ædui)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Aeduii (în latină Haedui) au fost un popor din Galia celtică.
Heduii au fost stabiliți în actualele departamente franceze Nièvre și Saône-et-Loire, precum și în sudul Côte-d'Or (corespunzând aproximativ la Arondismentul Beaune) și estul la Allier. Bibracte a fost capitala lor. Aveau pământurile bogate din partea de vest a câmpiei râului Saône. Vecinii și dușmanii lor erau sequanii la nord-est și arvernii la sud-vest. Lingonii erau aliații lor la nord.
Erau guvernați de un lider electiv, vergobretul.
Ei au format cu mai multe popoare vecine care erau clienți sau tributari, o confederație puternică, rivalizând cu cea a Arvernilor.
Romanii au făcut, din secolul al II-lea î.Hr., alianță cu ei, iar Senatul Roman i-a proclamat frați ai republicii. Roma a profitat de rivalitatea care i-a împărțit pe hedui și pe arverni pentru a interveni în treburile Galiei.
Aliați ai romanilor, aceștia îi chemaseră în ajutor în fața amenințării helveților. Furnizori de contingente militare pentru Cezar, aceștia s-au aliat târziu (și nu fără reticență) la Vercingetorix în cursul anului 52 î.Hr.
Bibracte a fost integrat în Gallia Lugdunensis odată cu reorganizarea teritorială a Galiei efectuată de Augustus, cu noua capitală Autun (Augustodunum). Împăratul Claudius le-a acordat drepturi de cetățenie depline în anul 48, într-un celebru discurs transcris pe Tabelele Claudiene.