Duminica Dreptei Credințe
From Wikipedia, the free encyclopedia
Duminica Dreptei Credințe (denumită și Duminica Triumfului Dreptei Credințe, iar Biserica Ortodoxă o denumește Duminica Ortodoxiei, de aici iscându-se unele confuzii: În realitate, sărbătoarea este proprie și bisericilor catolice de rit bizantin, de exemplu Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică) este celebrată de creștinii răsăriteni (bisericile ortodoxe și catolice de rit bizantin), având loc cu șase săptămâni înainte de duminica Paștilor (P - 42).[1] Este prima duminică din Postul Mare. Urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (P - 49) și precede Duminica Sf. Grigorie Palamas (P - 35).
Această duminică celebrează victoria dreptei credințe asupra iconoclasmului, adică restabilirea venerării icoanelor în Biserică. Această sărbătoare a fost instituită în 843. Iconoclasmul (interzicerea venerării icoanelor lui Hristos, ale Fecioarei Maria și ale sfinților) este considerată erezie de către Biserică.