![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Biserica_Cuvioasa_Parascheva_din_Dolhestii_Mari.jpg/640px-Biserica_Cuvioasa_Parascheva_din_Dolhestii_Mari.jpg&w=640&q=50)
Dolheștii Mari, Suceava
sat în comuna Dolhești, județul Suceava, România / From Wikipedia, the free encyclopedia
Dolheștii Mari este satul de reședință al comunei Dolhești din județul Suceava, Moldova, România. Ea se află la o distanță de 15 km est de municipiul Fălticeni, pe drumul spre Pașcani.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Dolheștii Mari | |
— sat și reședință de comună — | |
![]() | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°27′02″N 26°30′22″E ({{PAGENAME}}) | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
Comună | ![]() |
SIRUTA | 148104 |
Altitudine | 259 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 1.496 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 727185 |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
În centrul satului Dolheștii Mari se află biserica cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, ctitorită de boierul Șendrea la 1481.
„Cavaler leal” („ein retlicher ryter” în Cronica moldo-germană), hatmanul Șendrea din Dolhești era unul dintre dregătorii cei mai iubiți și apreciați de Ștefan cel Mare, fapt întărit și prin căsătoria sa cu Maria, sora renumitului domnitor. În perioada 1479-1481, el a deținut importanta funcție de portar al Cetății de Scaun (un fel de ministru al Apărării de azi), timp în care numele său este legat de unele victorii ale moldovenilor împotriva dușmanilor tradiționali ai țării. De altfel, portarul Șendrea a căzut eroic într-o astfel de bătălie, de astă dată împotriva oștirilor muntene, la Râmnicu Sărat, în ziua de 8 iulie 1481.
Cele mai vechi biserici boierești din Moldova sunt cele din Lujeni, ctitorite de marele cneaz lituanian Tudor Vitold, cumnatul lui Alexandru cel Bun (în nordul Bucovinei) și Dolheștii Mari. Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva în forma actuală este o insolită sinteză între două epoci îndepărtate în timp: corpul principal (pronaos, naos și altar) sunt din secolul al XV-lea, iar pridvorul și turla-clopotniță în stil rusesc aparțin secolului al XIX-lea.
Specialiștii presupun că[formulare evazivă] fresca de la biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva datează din anul morții hatmanului Șendrea, 1481, fiind opera cunoscutului zugrav Gavril Ieromonahul, cel care a realizat extraordinara pictură interioară de la Bălinești, ctitoria boierului Ioan Tăutu, în 1494. Ea a fost descoperită în anul 1927 de profesorul Ion D. Ștefănescu, după ce a înlăturat stratul de var de deasupra.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e3/RO_SV_Dolhestii_Mari_3.jpg/640px-RO_SV_Dolhestii_Mari_3.jpg)
Vechiul monument de piatră din Dolheștii Mari nu este egalat decât de câteva monumente de cuvinte și duh, aparținând unor maeștri anonimi ai locului, semn al unei neasemuite tradiții artistice și spirituale. Până și descântecele folosite de babele satului sunt mult mai frumoase ca în alte zone, așa cum ne putem convinge citind acest „Descântec de desfăcut vraja”, cules în 1960 de Petru Sandovici de la Ileana D. Caeru: „S-a sculat Maica Domnului de dimineață / S-a pornit pe cale, pe cărare, / Pardosită cu mărgăritare / Pașii ei pe unde mergeau / Urmele ei străluceau / Și pe ele răsăreau brebenei. / Pe unde călcau sfinții / Răsăreau toporași. / Pe la jumătate de cale / S-a întâlnit cu potca, /Cu potcoiul, cu mogoroiul. /Maica Domnului la chip s-a întunecat, / La ei s-a uitat și i-a întrebat: / „Ei, încotro ați plecat?” / „Ne ducem la Ileana s-o pocim! / S-o mogorogim / Și în haine negre s-o îmbrăcăm!” / „Nu vă duceți la Ileana! / Duceți-vă la Neagra Mare, / Că acolo vă așteaptă o mreană / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! / A voastră să fie / Pe ea s-o pociți, / Pe ea s-o mogorogiți, / Pe ea s-o îmbrăcați, / Iar pe Ileana s-o lăsați / Curată și luminată, / Cum din cer a fost lăsată.””[necesită citare]
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/RO_SV_Dolhestii_Mari_4.jpg/640px-RO_SV_Dolhestii_Mari_4.jpg)
O monografie a satului Dolheștii Mari a fost scrisă Petru Sandovici.[necesită citare]
La 100 de metri de biserică, lângă școala veche, se găsesc ruinele fostei curți boierești a familiei Șendrea, marturie a vechimii așezarii.
De asemenea, în dreapta bisericii se găsește mormântul preotului Neculai Manoliu, care a slujit satului aproape 40 de ani. Acesta provine dintr-o veche familie de preoti. Gheorghe Manoliu (tatal sau, ingropat in acelasi cavou), Gheorghe Bicleanu (bunicul sau) si Costache Theodoru (strabunicul) fiind succesiv pentru o perioada de peste 100 de ani parohi ai bisericii satulului.