![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/KAL007.svg/langro-640px-KAL007.svg.png&w=640&q=50)
Doborârea cursei sud-coreene KAL 007
From Wikipedia, the free encyclopedia
Doborârea cursei sud-coreene KAL 007 la 1 septembrie 1983 a reprezentat un moment tensionat în relația americano-sovietice în Războiul Rece.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/KAL007.svg/640px-KAL007.svg.png)
La 1 septembrie 1983, un avion al liniilor aeriene sud-coreene, cu 269 de persoane la bord, decola din orașul Anchorage, Alaska, SUA cu destinația Seul, Coreea de Sud. Avionul cursei sud-coreene nu a mai ajuns niciodată la Seul, fiind doborât de un avion de interceptare sovietic Su-15, pilotat de maiorul sovietic Ghenadi Osipovici, deasupra Mării Japoniei, în apropierea insulelor Moneron, la sud de insula Sahalin (URSS). În acest incident toți cei 269 pasageri aflați în avionul sud-coreean au decedat, inclusiv congresmanul american Lawrence McDonald aflat la bordul avionului. Împrejurările exacte nu se cunosc nici în ziua de azi. Se pare că avionul s-a rătăcit și a pătruns în spațiul aerian sovietic, tocmai în momentul când un avion de spionaj american efectua o acțiune de recunoaștere în zona respectivă. În zona respectivă lângă Kamceatka se afla o bază a submarinelor sovietice care tocmai făceau exerciții experimentale cu rachete balistice intercontinentale. În mod inexplicabil avionul de pasageri a început să devieze de la cursa sa spre Seul deplasându-se tot mai spre nord. Când avionul de pasageri a violat spațiul aerian sovietic, antiaeriana sovietică a reacționat imediat și a trimis două avioane de vânătoare de interceptare Su-15. Piloții au încercat în repetate rânduri să contacteze pilotul avionului de pasageri de tip Boeing 747 al cursei sud-coreene KAL 007. Neprimind niciun răspuns, comandamentul antiaerienei sovietice le-a ordonat piloților doborârea avionului.
În prima fază, sovieticii au negat[1] doborârea avionului, dar mai târziu au recunoscut, motivând că avionul de pasageri făcea spionaj. Biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (Politburo) acuza faptul că zborul a fost deliberat deviat de la cursă ca să verifice gradul de pregătire a apărării sovietice sau chiar să provoace război.
Naționalitate | Victime | |
---|---|---|
![]() | 105 * | |
![]() | 62 | |
![]() | 28 | |
![]() | 23 | |
![]() | 16 | |
![]() | 12 | |
![]() | 8 | |
![]() | 5 | |
![]() | 2 | |
![]() | 2 | |
![]() | 1 | |
![]() | 1 | |
![]() | 1 | |
![]() | 1 | |
![]() | 1 | |
![]() | 1 | |
Total | 269 | |
* 76 pasageri, 23 membri din personal. |
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/KAL007747-2.png/640px-KAL007747-2.png)
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Su-15_Flagon.jpg/640px-Su-15_Flagon.jpg)