Discuție:Carl Gustaf Emil Mannerheim

Vezi această modificare

	Carl Gustaf Emil Mannerheim a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.
Istoric articol Dată Proces Rezultat 4 februarie 2007 Propunere articol de calitate Promovat 21 iulie 2014 Reevaluare articol de calitate Retrogradat Statut actual: Fost articol de calitate

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• Image:Honorary_guard_of_Mannerheim.jpg:
  • Kjetil r a pus format de ștergere Template deletion request pe Template:FinnishDefenceForces: Template deletion request(diff); Imagini:
• Image:Mannerheim_during_Winter_War.jpg:
  • Kjetil r a pus format de ștergere Template deletion request pe Template:FinnishDefenceForces: Template deletion request(diff); Imagini:
• Image:Mannerheim_studying_a_map.jpg:
  • Kjetil r a pus format de ștergere Template deletion request pe Template:FinnishDefenceForces: Template deletion request(diff); Imagini:
• Image:Portrait_of_C.G.E._Mannerheim.jpg:
  • Kjetil r a pus format de ștergere Template deletion request pe Template:FinnishDefenceForces: Template deletion request(diff); Imagini:

-- CommonsTicker 25 martie 2007 05:24 (EEST)

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• Polarlys șters Image:Honorary_guard_of_Mannerheim.jpg: [[Commons:Deletion requests/Template:FinnishDefenceForces]];

-- CommonsTicker 29 iulie 2007 01:36 (EEST)

Articol de istorie

Este un articol de istorie nu unul despre un subiect actual. Politica spune ca acolo unde exista surse academice si peer review (intre domeniile date expicit ca exemplu fiind si istoria) ne referim la acestea. Daca despre al II-lea razboi nu exista surse academice atunci un stiu ce sa mai zic. Deci fara altermedia. Plinul cel tanar 20 decembrie 2007 09:10 (EET)

Referința la altermedia a fost adăugată cu mai bine de un an în urmă de Utilizator:Planck , care este și persoana care a început acest articol pe Wikipedia. Dacă există alte referințe mai bune se pot pune acelea, dar observ că acum se scoate referința altermedia fără a se pune nimic în schimb. Acest lucru nu îmbunătățește ci înrăutățește calitatea articolului, contravenind politicii de verificabilitate. Contestarea altermediei ca sursă e legată strict de dorința introducerii unei cenzuri ideologice, iar față de cenzură politica corectă este "toleranță zero". Articolul de pe altermedia este foarte potrivit în acest context, e la temă și nu există motive de a-i contesta corectitudinea. Altermedia însăși e un sit respectat, citat de presă și de lucrări academice. Numai în ultima săptămînă, și numai pe plan local (Timișoara) am găsit altermedia citată de "Evenimentul Zilei" - ediția de Vest; revista "Memorial 1989" nr. 2/2007 (pag. 85), editată de Asociația Memorialul Revoluției din Timișoara (asociație care, prin lege, administrează Centrul Național de Documentare, Cercetare și informare Publică despre Revoluția din Decembrie 1989; primește bani de la buget deci clar are nivel academic, căci se știe: toate publicațiile care consumă bani de la buget sînt academice, există un întreg sistem birocratic care poate mărturisi faptul că banii contribuabililor au fost judicios cheltuiți), revista "Bănățeanul" și portalul "Timiș on-line". Altermedia este o sursă onorabilă, des preluată și citată de alții, uneori, dar rar, acuzată de extremism (ceea ce nu e destul pentru a o interzice, căci politica cere ca un caracter extremist să fie "widely aknowledged", 2-3 articole acuzatoare nu sînt destul pentru o interzicere; e o vorbă: numai în pomul cu roade se aruncă cu pietre) și a cărei reputație de "fact-checking" nu a fost contestată semnificativ. Plinul are probabil dreptate, există surse academice mai bune decît altermedia pentru acest articol, să aducă aceste surse și atunci se poate înlocui altermedia, mai ales dacă sursele sînt în românește și de preferat on-line - lesne de verificat pentru cititorii noștri. A șterge însă sursa altermedia și a nu pune nimic în loc (doar "necesită citare") e intolerabil.--MariusM 21 decembrie 2007 23:07 (EET)

multumesc Marius pentru efort. Cel care a sters legatura catre acel articol de la altermedia probabil nu s-a obosit sa il citeasca. Articolul e pur ilustrativ (fara polemica). ii rog pe cei care considera ca articolul despre Mannerheim este mai bun fara acea legatura sa explice obiectiv punctul lor de vedere. si tineti minte ca energia pe care o consumam in aceasta discutie ar putea fi investita in imbunatatirea unui articol. Planck 29 decembrie 2007 11:18 (EET)

Mannerheim vs. Antonescu

Doi mareșali aleși de soartǎ să-și conducǎ țara în situații vitrige, unul, militar și politician talentat, înțelept, clar-vǎzǎtor, celalalt, nu. Unul, în fruntea unui stat mic, tânăr și sărac, cu mai puțin de 5 milioane de locuitori, abea scăpat de sub cotropirea ruso-sovietică, cu o armată abea creiată, mică și precar dotată care a știut să se lupte cu o vitejie legendară pentru eliberarea și păstrarea propriilor granițe dar refuzand să-i însoțească pe nemți în razboaie de aventură, de interes ne-finlandez (la atacul Leningradului, etc.). Celălalt - precum Iremia - a dat cu oiștea în toate gardurile, tărând România într-un război inutil și lipsit de glorie, departe de granițele strămoșești, pentru care poporul român a plătit cu mult sânge, uriașe resurse economice și 50 de ani de privare de libertate. Unul a refuzat să-i predea nemților pe cei 1 000 de cetățeni finlandezi de origine evreiască (Mn.-cit.: In Finlanda nu sunt "cetățeni evrei" - sunt cetățeni finlandezi pe care am datoria să-i protejez). Celălalt a dispus uciderea a peste jumătate de milion de cetățeni români - evrei, țigani și români trimiși - carne de tun întru satisfacerea ambițiilor lui Hitler. Finlandezii au cu ce să se mândrească, noi, ... Alex F. 14 ianuarie 2008 14:15 (EET)

P.S. Despre Altermedia, Gura pâcătosului adevăr grăiește dar ca bibliografie pentru un articol enciclopedic disputabila sursă aflată în afară de orice consensus trebuia ocolită - în special când este vorba de un subiect cunoscut, despre care s-au scris biblioteci. Alex F. 14 ianuarie 2008 15:35 (EET)

D-le Alex vedeți și discuția de mai sus. Veniți cu o sursă mai bună decît altermedia și se va putea pune acea sursă. Pînă atunci însă trebuie să rămînă sursa care o avem, este un articol de calitate cre nu poate avea afirmații fără sursă (vezi Wikipedia:Verificabilitate). În particular, articolul altermedia care e citat aici mi se pare bine scris, credibil, relevant și potrivit contextului. Ideea de a respinge surse pentru orientarea ideologică e contrară spiritului Wikipediei - PDVN ne obligă să facem loc în articole tuturor părerilor. Dv. nu vă place altermedia, la altul nu-i place "Evenimentul Zilei" (că ține cu Băsescu), la altul nu-i place "Jurnalul Național", pînă la urmă n-o să mai avem nici o sursă bună. Sursele se contestă cu dovezi, ce anume e greșit la sursele acestui articol?--MariusM 14 ianuarie 2008 21:50 (EET)

Scuze, ce relevanță are mândria noastră pentru articolul despre Mannerheim ? --84.121.63.206 14 ianuarie 2008 21:53 (EET)

Nu inteleg de ce atata agitatie pentru referinta la articolul asta de la Altermedia?! Fratilor, Wikipedia nu este un jurnal stiintific. Aici totul trebuie analizat obiectiv si ajuns la un consens de bun simt. Si asta inseamna ca prima data trebuie citit articolul mult contestat si daca se gaseste ceva in neregula (minciuni, greseli, partinire etc.) se iau masuri pentru inlaturarea trimiterii la acel aticol. Nu putem contesta articolul doar pentru ca a fost publicat de Altermedia. Ca sa intelegeti mai bine ce incerc sa spun ganditi-va asa: inainte de 89 jurnalele straine erau sau nu considerate surse de incredere? Nu prea. Astazi sunt. S-a schimbat adevarul intre timp? Planck 14 ianuarie 2008 22:28 (EET)

La majoritatea celor care contestă sursa altermedia, ideea de a citi articolele pe care le contestă nu le-a trecut prin cap. O discuție mai largă pe această temă a avut loc aici.--MariusM 15 ianuarie 2008 00:22 (EET)

1.- Mannerheim apare în Google de 474 000 de ori. Vezi și WWW.mannerheim.fi deci, avem surse despre respectivul, berechet.

2.- Sunt minimum două categorii de "jurnale": se publică jurnale științifice fixate pe specialități și cu un gradient bine definit de valoare între ele, vs. presa obișnuită, cu valoare cotidiană - astăzi o citești și mâine învelești în ea pește (cu excepția presei de pe internet în care poți înveli doar pești virtuali).

3.- D. MariusM, eu și pisoiul meu avem fixații pentru un anumit ziar pe care îl folosim pe rand, fâră să excludem alte foi din tot spectrul politic, cu excepția categorică a presei fasciste, rasiste, care se află în afara libertăților democratice, indiferent dacă publică data corectă și pe-ici-pe-colo un articol corect, într-o limbă corectă.

4.- Principial nu răspund la intervenții nesemnate și nici n-am înțeles care-i chestia cu mândria respectivului. Alex F. 15 ianuarie 2008 02:41 (EET)

Deci n-ați prezentat nici o sursă, numai ați filozofat despre cît de multe surse sînt disponibile. Nu văd nimic fascist la acest "articol de calitate" (deși e vorba despre un aliat a lui Hitler), iar contrară libertăților democratice e numai cenzura. Sînt convins că pisoiul dv. este adorabil. Dacă vom face articol Wiki despre pisoiul dv. acolo ar fi relevantă discutarea preferințelor dumisale. Cred că merită articol, din cele ce scrieți pare pisoi educat care știe să deosebească ziarele după spectrul politic, cred că e primul pisoi din istoria felinității care știe lucrul ăsta.--MariusM 15 ianuarie 2008 17:21 (EET)

D. Utilizator:MariusM să-l lăsam pe Ghiță, pisoiul meu, în pace - el este mai interesat de pumnul de nisip absorbant de deasupra decât de calitatea ziarului de dedesupt - și să spunem pe șleau două lucruri, fâră să ne ascundem în dosul degetului: === A.- Articolul alăturat depre Mannerheim este f. bine tradus din saitul citat www.mannerheim.fi. Autorul s-a folosit și de materiale provenite din surse care nu pot fi considerate ca material bibliografic adecuat pentru un articol enciclopedic. === B.- Democrația, ca și libertatea presei au limite, câteodată mai estompate, mai elastice, mai trase de urechi, dar limite, trasate de bunul simț unanim, de consensus și de lege. Ele nu cuprind fascismul/neo-fascismul, rasismul, terorismul, pedofilia, pornografia "grea" cu ucideri pe viu de oameni sau animale, etc. Pentru chestii de astea gustul personal, libertatea presei, amenințarea cu cenzura nu pot folosi de paravan. Alex F. 15 ianuarie 2008 19:03 (EET)

Nu prea stiu sa interpretez analogia asta cu pisoiul si cutia lui cu nisip dar ma rog.. In schimb pot sa raspund precis la punctul A: se pare ca traducatorul am fost chiar eu si am tradus din articolul de la en:wp. Chestia cu carpeala iar nu inteleg la ce se refera Alex? Intentia mea era sa includ in acest articol informatii ce ne privesc cat de cat pe noi romanii (faptul ca Mannerheim a condus divizii romanesti). Am considerat ca este interesant si merita mentionat intr-un articol citit de romani. Mai sunt doua "carpeli", cea din Gazeta de Maramures si cealalta din Magazin Istoric despre expeditia in Asia. Ambele sunt surse romanesti de care m-am bucurat sa le includ in articol. Despre B, iar nu stiu cum sa citesc si ce sa inteleg legat de contextul discutiei. Te rog Alex daca raspunzi sa incerci sa scri cat mai la obiect ca cititorii sa inteleaga exact punctul tau de vedere.Planck 16 ianuarie 2008 01:48 (EET)

Discuțiile de pe această pagină pot escalada într-o dezbatere încinsă. Vă rugăm să rămâneți calmi când adăugați un mesaj aici.

D.Utilizator:Planck vă rog să mă scuzați că m-am lăsat antrenat și mi-am folosit o bunătate de vehemență la o adresă eronată, iacă, m-am și autocenzurat. Articolul dv. este f. bun, bine scris, interesant, bine proporționat, mi-a plăcut și vă felicit pt. el. Pentru a-i da o culoare locală dv. ați căutat și ați găsit articole istorice care denotă documentare și obiectivitate și le-ați folosit, probabil, fâră vreo preocupare față de "ramă", de locul în care au fost publicate. Filozoful Jacques Derrida a scris un studiu despre importanța ramei la un tablou. In cazul de mai sus rama este problematică, articolele citate nu-s scoase dint-un jurnal de istorie consacrat ci, din presa neo-fascistă care inundă internetul. Miezul disputei cu d. MariusM este dacă, în democrație, libertatea prsei este limitată sau nu. Alex F. 16 ianuarie 2008 09:53 (EET)

Eu nu am nici o dispută cu dv. Filozofic vorbind, consider că acolo unde libertatea presei e limitată nu mai e democrație, dar acesta nu e un forum de discuție ci o pagină consacrată articolului "Manerheim", deci n-ar trebui să avem discuții filozofice aici. Consider că dl. Planck și-a ales foarte bine sursele pe care le-a pus la acest articol, nu găsesc nici o sursă neo-fascistă. Dacă Manerheim a comandat trupe românești e de amintit la rowiki, la enwiki nu ar fi relevant.--MariusM 29 ianuarie 2008 00:16 (EET)