Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului
From Wikipedia, the free encyclopedia
Prima atestare a regiunii Țara Făgărașului a fost „Terra Blacorum”, in 1222. În Evul Mediu, a găzduit pe lângă populația românească și comunități sedentarizate la sfârșitul secolului al XIII-lea ale unor variate seminții turcice tradițional migratoare cum ar fi cumanii, pecenegii, și, într-o mai mică măsură uzii sau chiar bulgari turcici (originari din regiunea fluviului Volga). Astfel, documentele timpului semnalează existența în anul 1224 a silvei Blacorum et Bissenorum (pădurea blazilor și a pecenegilor) posibil între Munții Făgăraș și Valea Oltului, în „zona străbătută de numeroase ape, unde există toponime și hidronime de origine turcică”.[1] Pe teritoriul de azi al așezării făgărășene Viștea de Jos a existat chiar o episcopie catolică a cumanilor. De altfel, zona etnografică a Viștei poartă denumirea de Valea Izinelor, numele "Izin" putând fi de proveniență turcică [2], dar si slavă [3] Cumanii poate și-au lăsat amprenta în denumirile comunelor care până în ziua de azi se numesc Comana (care din Latinescul coma inseamnă coamă, creastă, culme [3] ) si respectiv Șinca.
Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secțiuni este disputat. Vă rugăm consultați părerile exprimate în pagina de discuții. Vă rugăm nu ștergeți eticheta până la rezolvarea disputei. |
Numele "Coman" și derivatele sale in România totuși nu par a avea nici o legătura cu numele Cumanilor din Evul Mediu, nu au fost atestate decât in perioada modernă iar locurile cu cea mai mare frecvență de astfel de nume nu a produs nici o evidența arheologică de așezari Cumane[4] Pecenegii din Arpaș au fost consemnați în documentele regale maghiare ca posesori de diplome la 1222 [5] iar satul Beșimbac (rebotezat recent[6] "Olteț") se traduce prin "pârâul pecenegilor" (în germană "Bissen-bach").[7] Un hidronim de origine pecenegă este lacul Pecineagu din sud-estul grupei Munților Făgăraș[8]