From Wikipedia, the free encyclopedia
Conciliul de la Basel, Ferrara și Florența (1431–1449) a fost convocat de papa Martin al V-lea (1417-1431), în 1431, la Basel, ca aplicare a decretului Conciliului de la Konstanz (decretul Frequens), care prevedea ținerea periodică a unui conciliu al Bisericii Catolice; Elveția, în acea epocă, era în întregime catolică. Acest al XVII-lea conciliu ecumenic și-a desfășurat lucrările, pe rând, la Basel, Ferrara și Florența, întrucât papa Eugeniu al IV-lea a mutat lucrările conciliului la Ferrara, iar apoi la Florența.
Conciliul al XVII-lea ecumenic a avut ca subiecte, între altele, adoptarea unei reforme a Bisericii, îndeosebi problema ereziei husite, și reunificarea Bisericii Răsăritului cu Biserica Catolică.[1] Acestea erau despărțite de aproape 400 de ani (din 1054). Rezultatele Conciliului nu au fost de durată.[2]
La 8 ianuarie 1438 s-a deschis Conciliul de la Ferrara, opus celui de la Basel.[3] Toate deciziile luate la Basel au fost declarate nule. Acesta l-a suspendat pe papă și a luat în mâini guvernarea Bisericii la 24 ianuarie. Papa Eugen al IV-lea i-a excomunicat pe preoții conciliului de la Basel la 15 februarie. Aceștia au replicat, l-au declarat eretic pe Eugen al IV-lea la 26 iunie 1439 și l-au depus din treaptă.[4].
La 27 noiembrie 1437 delegația bizantină trimisă la conciliul de la Ferrara și condusă de împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul s-a îmbarcat la Constantinopol cu destinația Veneția. Împăratul era însoțit de 21 de mitropoliți și episcopi, între care se afla patriarhul de Constantinopol, și o suită de arhimandriți și membri ai clerului, până la vreo 700 de persoane. Marcu al Efesului, Isidor al Kievului, Bessarion (Visarion) al Niceei și Andrei al Rodosului sunt personalitățile cele mai cunoscute. Din delegație făceau parte și doi episcopi ortodocși români, unul din Țara Românească și celălalt din Moldova, mitropolitul Damian.
Rezultatul principal a fost recunoașterea de către Biserica Ortodoxă, prin care capul Bisericii este Papa de la Roma, opțiune susținută de Ioan al VIII-lea Paleologul, Patriarhul latin de Constantinopol (Vasile Bessarion) și Patriarhul ortodox al Constantinopolului (Grigore al III-lea). Cu toate acestea, opoziția unor călugări greci, care aveau mare putere în Biserica Răsăriteană, și cucerirea Constantinopolului de către turci a făcut ca acordul ce a fost încheiat să nu fie ratificat, iar separarea celor două ramuri ale Bisericii să se mențină.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.