Comuna Surdila-Găiseanca, Brăila

Surdila-Găiseanca (în trecut, și Câță) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Filipești și Surdila-Găiseanca (reședința).

Surdila-Găiseanca
—  comună  —
Drapel Stemă
Surdila-Găiseanca Surdila-Găiseanca (România) Poziția geografică
Coordonate: 45°5′47″N 27°19′28″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Brăila
SIRUTA	44113
Reședință	Surdila-Găiseanca
Componență	Surdila-Găiseanca, Filipești
Guvernare
- primar al comunei Surdila-Găiseanca[*]​	Gabriel Drăguț[*]​[1] (PNL, 2016)
Suprafață
- Total	60,34 km²
Populație (2021)
- Total	2.193 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	817155
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în partea de vest a județului, la est de orașul Făurei. Este traversată de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Surdila-Găiseanca, din acest drum se ramifică scurta șosea județeană DJ203S, care duce în centrul orașului Făurei. Prin comună trece și calea ferată Buzău–Brăila, pe care este deservită de stația Găiseanca.

Demografie

Componența etnică a comunei Surdila-Găiseanca

     Români (93,11%)

     Romi (1,37%)

     Alte etnii (0,18%)

     Necunoscută (5,34%)

Componența confesională a comunei Surdila-Găiseanca

     Ortodocși (93,3%)

     Alte religii (1,28%)

     Necunoscută (5,43%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Surdila-Găiseanca se ridică la 2.193 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.501 locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,11%), cu o minoritate de romi (1,37%), iar pentru 5,34% nu se cunoaște apartenența etnică.^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,3%), iar pentru 5,43% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Politică și administrație

Comuna Surdila-Găiseanca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gabriel Drăguț[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	9
	Partidul Social Democrat	1
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ianca a județului Brăila și era formată din satele Surdila-Găiseanca, Brateșu, Mareș, Stravolca, Mortu și Dăscălești,^[6] cu o populație totală de 1245 de locuitori. În comuna înființată în 1854 funcționau două biserici ortodoxe zidite în 1864 și o școală mixtă deschisă în 1859.^[7] Pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa pe atunci și comuna Filipești (denumită și Bașa-Gropăria), formată doar din satul de reședință, cu 1074 de locuitori. În comuna Filipești funcționau o moară de aburi, o școală de băieți cu 50 de elevi înființată în 1860 și una de fete cu 28 de eleve deschisă în 1877.^[8][9]

În 1925, cele două comune erau în plasa Călmățuiul a aceluiași județ. Comuna Surdila-Găiseanca avea în compunere satele Surdila-Găiseanca și Brateșu și cătunele Dăscălești, Mareșu, Mortu și Stravolea, cu o populație de 1451 de locuitori.^[10] Comuna Filipești cu același unic sat al său avea 1388 de locuitori.^[11] În 1931, ambele comune fuseseră condensate în câte un singur sat — Surdila-Găiseanca și Filipești.^[12]

În 1950, cele două comune au trecut la raionul Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna a căpătat actuala configurație, după ce comuna Filipești a fost desființată și inclusă în ea. Surdila-Găiseanca a revenit atunci la județul Brăila, reînființat.^[13][14]

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
3. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
5. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
6. Lahovari, George Ioan (1901). „Ianca, plasă” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 15–16.
7. Lahovari, George Ioan (1902). „Surdila-Găiseanca (Cîță), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 500.
8. Lahovari, George Ioan (1900). „Filipești (Bașa-Gropăria), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 362.
9. Lahovari, George Ioan (1900). „Filipești, sat, pe hotarul de N. al com. Filipești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 362–363.
10. „Comuna Surdila-Găiseanca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original la 13 iulie 2012. Accesat în 7 martie 2012.
11. „Comuna Filipești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original în 11 octombrie 2017. Accesat în 7 martie 2012.Mentenanță CS1: URL impropriu (link)
12. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 72,74. 15 iulie 1931.
13. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 4 mai 2012.
14. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 4 mai 2012.