comună din județul Teleorman, România From Wikipedia, the free encyclopedia
Peretu este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
| Peretu | |
| — comună — | |
 Primăria comunei Peretu | |
  Peretu Peretu (România) | |
| Coordonate: 44°3′N 25°8′E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Teleorman |
| SIRUTA | 153543 |
| Reședință | Peretu |
| Componență | Peretu |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Peretu[*] | Florin-Mihai Soreață[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 54,16 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 6.090 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 147240 |
| Prezență online | |
| [ https://comunaperetu.ro/ https://comunaperetu.ro/] GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Comuna Peretu este așezată în nordul Câmpiei Teleorman, pe drumul european E 70 București - Craiova - Timișoara, care trece prin doua importante orașe teleormănene, Alexandria (reședința actuală a județului) și Roșiorii de Vede (important nod de cale ferată, pe terasa de pe partea dreaptă a râului Vedea. Suprafața comunei (atât vatra satului cât și moșia) măsoară 7700 hectare (77 km²). Moșia comunei Peretu face parte din Câmpia Boianului, numită și Câmpia Călmățuiului, și împreună cu câmpia Găvanu-Burdea (aflată pe malul stâng al râului Vedea), fac parte din marea Câmpie Română.
Resursele de apa de pe teritoriul județului Teleorman sunt modeste sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice ce se găsesc la 2,5–3 metri sub pământ și de adâncime) și ape de suprafață (râul Vedea și (pârâul) râul Bărâcea sunt apele de suprafața care străbat teritoriul localității Peretu).
Teritoriul comunei Peretu se încadrează într-un climat temperat continental specific zonei de câmpie din partea sudica a tării în care este situat. Se afla la interferența maselor de aer uscat continental dinspre E și NE, cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori stratul de zăpadă depășind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde în linii mari zonei de vegetație de silvostepă, care este un mediu neprielnic pentru vegetația arborescentă și face trecerea de la păduri la pajiști.
Odată cu unificarea triburilor geto-dace sub conducerea marelui rege Burebista (30-44 i.e.n.), aceste meleaguri au făcut parte din statul său chiar de la început, mai ales, dacă admitem faptul că centrul politic inițial al acestuia a fost la cetatea Popești (comuna Mihăilești, jud. Ilfov) de pe Argeș. Pe baza descoperirilor arheologice, dar și a unor informații scrise (Ptolemeu) se poate emite ipoteza ca localitatea geto-dacă ce a existat aici se numea Pirum, care este probabil forma prescurtată a numelui (Statio) Ad Pirum. Pe timpul Daciei romane se găsea așezarea Pinum, pe malul râului Vedea exact unde se afla astăzi localitatea Peretu. În sec. XVI așezarea se numea Depusa, și datorita numelui sau de origini latine se deduce ca exista de mai multe secole cu aceasta denumire. Satul Depusa format la început din oameni liberi a ajuns la sfârșitul secolului XVI-lea, prin cumpărare, în posesia lui Mihai Viteazul, devenind sat domnesc, iar locuitorii săi au fost transformați în țărani șerbi (rumâni). După moartea acestuia, pe timpul lui Radu Mihnea locuitorii satului Depusa (azi Peretu) se răscumpără de rumânie și devin iarăși megieși.
Între anii 1816 - 1864 se face strămutarea satului din deal în vale de către stăpânul moșiei, Costache Belu, pe baza Regulamentului Organic din 1831.
| Război | Participanți | Morti | Răniți | Monumente |
|---|---|---|---|---|
| 1877 Războiul Ruso-Turc | 11 |
4 |
7 |
n/a |
| 1916 - 1918 Primul Război Mondial | peste 500 |
183 |
n/a | 1930 - monument în parcul din centru |
| Al Doilea Război Mondial | peste 700 |
260 |
n/a | 2 tabele cu numele lor în Biserica Sf.Nicolae și Biserica Sf.Gheorghe și un mic monument la Biserica Sf. Mihail și Gavril de lângă halta C.F.R. |
În lucrarea „Catagrafia județului Teleorman din anul 1810” scrie că în Peretu se găsea „o biserică de lemn cu hramul Sf. Gheorghe, cu toate odoarele. La această biserică sunt doi preoți și un țârcovnic.”.
După primul război mondial apare Biserica Adventista de Ziua a Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic (total 5962 locuitori).
În 2009 în localitate erau trei biserici ortodoxe:
La acestea se adaugă mai multe lăcașuri de cult adventist, aparținând de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea.
Lăcașuri de cult adventiste:
În cele cinci locașuri de cult sunt aproximativ 780 de credincioși la recensământul din 2021.
Componența etnică a comunei Peretu
Români (93,69%)
Alte etnii (6,31%)
Componența confesională a comunei Peretu
Ortodocși (79,52%)
Adventiști (13,33%)
Alte religii (0,54%)
Necunoscută (6,6%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Peretu se ridică la 6.090 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.329 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,69%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,52%), cu o minoritate de adventiști (13,33%), iar pentru 6,6% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Comuna Peretu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Florin-Mihai Soreață[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||||
| Almăjanu Raluca-Gabriela | 1 | |||||||||
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
