![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/RO_BZ_Gura_Teghii_entrance.jpg/640px-RO_BZ_Gura_Teghii_entrance.jpg&w=640&q=50)
Comuna Gura Teghii, Buzău
comună din județul Buzău, România / From Wikipedia, the free encyclopedia
Gura Teghii este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Furtunești, Gura Teghii (reședința), Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele Covasna și Vrancea, în Munții Penteleu și Munții Vrancei. Comuna grupează mai multe sate de munte de pe malurile Bâscăi Roziliei, și ale afluenților ei, Bâsca Mare și Bâsca Mică.
Gura Teghii | |
— comună — | |
![]() Intrarea în comuna Gura Teghii, pe valea Bâscăi Roziliei | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 45°29′N 26°25′E ({{PAGENAME}}) | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 47079 |
Atestare documentară | 1534 |
Numit după | Pârâul Tega |
Reședință | Gura Teghii |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Gura Teghii[*] | Gheorghe Micleru[*][1] (PMP, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 465 km² |
Altitudine maximă | 1772 m.d.m. |
Altitudine minimă | 440 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 3.003 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 127280 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() | |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Atestate documentar începând cu secolul al XVI-lea, aceste așezări din zona de graniță între Moldova, Transilvania și Țara Românească au fost înființate pe de o parte de moșnenii din Sibiciu, care au deținut pământurile până când au ajuns să fie preluate de mari boieri și pe de altă parte de mocani transilvăneni stabiliți în Țara Românească. Localnicii au păstrat multă vreme portul tradițional muntenesc cu influențe transilvănene. Ei se îndeletniceau la început cu creșterea vitelor, dar după aceea cu dogăria și cu exploatarea lemnului, astfel că nu au fost știutori de carte, primele școli în comună apărând abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Tot sfârșitul secolului al XIX-lea a adus un impuls industriei lemnului, mulți localnici angajându-se la exploatarea de la Nehoiu, iar în Gura Teghii proprietarii de pământuri au încercat să practice turismul, dar această ramură a intrat în declin odată cu venirea perioadei comuniste, iar astăzi doar câteva pensiuni încearcă să valorifice potențialul turistic.