Comuna Cătina, Cluj

Cătina (în maghiară Katona) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cătina (reședința), Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă.

Cătina
—  comună  —
Biserica romano-catolică din Cătina
Cătina Cătina (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°50′54″N 24°10′09″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	56773
Atestare	1327
Reședință	Cătina
Sate componente	Cătina, Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie, Valea Caldă
Guvernare
- Primar	Florin-Călin Borbely[*]​[1] (PMP, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	52,77 km²
Populație (2021)
- Total	1.567 locuitori
- Densitate	41,8 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407170
Prefix telefonic	+40 x64 [2]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Cătina pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Cătina pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Istoric

Existența comunei Cătina este atestată încă din neolitic prin diversele elemente de cultură materială descoperite prin lucrări agricole sau prin eroziunea apelor. Materialele descoperite au fost supuse unor analize științifice și drept urmare au primit girul autorității specialiștilor de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Important de precizat este faptul că în localitatea Feldioara au fost descoperite fără cercetări materiale și obiecte ce aparțin neoliticului (ac de os, fragmente de vas, topoare de piatră), epocii bronzului (fragmente ceramice din bronz aparținând culturii Sighișoara-Witenberg), perioadei dacice (daltă de bronz) sau perioadei romane (două monede romane din timpul împăratului Hadrian 117-138 d.C.). Câteva din locurile unde au fost descoperite urme arheologice din neolitic și epoca bronzului sunt "Dealul cu Șea" și "Piscu Lung" (Feldioara), "Groapa Căstăilor" și "La Ciurgău" (Cătina).

O altă zestre arheologică a satului Feldioara este alcătuită din numeroase urme vizibile ale unei cetăți de pământ și lemn, despre care se spune că a fost construită înaintea venirii maghiarilor în Transilvania.

Referitor la vechimea documentară, localitatea Cătina (reședința de comună) și localitatea Feldioara au fost atestate documentar în anul 1327. Doi ani mai târziu, în 1329, a fost atestată documentar localitatea Copru, iar în 1956 localitățile Hagău, Hodaie și Valea Caldă au fost recunoscute documentar, până atunci fiind considerate cătune aparținătoare localității Cătina. Înainte de 1600, pe vatra satului Cătina a existat o mănăstire benedictină, o biserică și un cimitir.

Tribunul Vasile Turc

Vasile Turc a fost preot greco-catolic în Cătina – revoluționar, tribun al Câmpiei în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania. În anul 1848, anul mișcărilor revoluționare și a războiului civil în Transilvania, Karacsay Sándor – fiul grofului Karacsay Sándor din Aruncuta, comandant al Gărzilor Naționale ale comitatului Cluj – a primit în data de 28 octombrie dispoziție de la comisarul regal Miklos Vay să-l aresteze pe Vasile Turc, "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea maghiarilor din Câmpie". Urmare a acestei dispoziții, Sándor Karacsay – fiul, în dimineața zilei de 30 octombrie 1848, trimite în Cătina un detașament de honvezi și călăreți aflați sub comanda căpitanului Bitó, preotul Vasile Turc fiind capturat și supus judecății statariale, respectiv executat prin spânzurare în dimineața zilei de 3 noiembrie 1848.^[3]

Date geografice

Comuna este situată în Câmpia Fizeșului, pe cursul superior al râului Fizeș, în partea estică a județului Cluj, la granița cu județul Bistrița-Năsăud spre est și sud-est. Se învecinează la nord cu comuna Buza, la vest cu comuna Geaca, iar în partea de sud-vest cu comuna Cămărașu, toate cele trei comune fiind situate în județul Cluj.

Comuna se află la 60 km de Cluj și 35 km sud-est de Gherla, legătura cu cele două orașe realizându-se pe direcția nord-vest - sud-est de drumul județean 109C Gherla-Cămărașu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina și comuna Buza din județul Cluj.

Comuna Cătina cuprinde șase localități: reședința de comună, Cătina și localitățile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă

Relief

Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi, ușor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre lacul Cătina.

O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spațiul geografic comunal și separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu.

Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri.

Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina.

Clima

Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe.

Vegetația

Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc).

Demografie

Componența etnică a comunei Cătina

     Români (74,92%)

     Maghiari (16,27%)

     Romi (4,4%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (4,4%)

Componența confesională a comunei Cătina

     Ortodocși (70,45%)

     Reformați (11,81%)

     Romano-catolici (8,36%)

     Greco-catolici (3,32%)

     Penticostali (1,15%)

     Alte religii (0,26%)

     Necunoscută (4,66%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cătina se ridică la 1.567 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.993 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,92%), cu minorități de maghiari (16,27%) și romi (4,4%), iar pentru 4,4% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,45%), cu minorități de reformați (11,81%), romano-catolici (8,36%), greco-catolici (3,32%) și penticostali (1,15%), iar pentru 4,66% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Cătina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Florin-Călin Borbely[*]​, de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	5
	Uniunea Democrată Maghiară din România	2
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul Mișcarea Populară	2

Evoluție istorică

Structura etnică și confesională

Ca structură, populația este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) și rromi (3,4%), iar din punct de vedere al confesiunii ortodocșii dețin ponderea cea mai mare (69,2%) urmați de reformați (13,8%) și romano-catolici (7,8%). Deși populația comunei este diversificată, atât din punct de vedere etnic cât și confesional, nu s-au semnalat conflicte interetnice sau interreligioase. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[8] [9]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1.850	2.232	1.601	489	8	131	3
1.880	2.285	1.533	622	5		125
1.890	2.856	1.885	792	15		164
1.900	3.035	2.019	881	20		115
1.910	3.129	2.134	880	20		95
1.920	3.026	2.082	799	2		143
1.930	3.376	2.449	837		24	66
1.941	3.764	2.756	895	1		112
1.956	4.138	3.151	957		26	4
1.966	3.812	2.996	813	1		2
1.977	3.253	2.570	674		9	0
1.992	2.333	1.901	425		7	0
2.002	2.209	1.668	459		75	7

Cătina, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Lăcașuri de cult

• Biserica Romano-Catolică, din 1806.
• Biserica din secolele XV-XVI din Feldioara.
• Biserica greco-catolică (folosită din anul 1948 de comunitatea ortodoxă)

Obiective turistice

• Cetatea Feldioara
• Biserica romano-catolică din Cătina
• Biserica reformată din Feldioara
• Lacul Cătina
• Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Personalități

• Vasile Turc, preot greco-catolic în Cătina – revoluționar, Tribun al Câmpiei în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania.
• Jenő Barcsay (1900-1988), pictor maghiar născut în Cătina.

Imagini

• 
  Comuna Cătina și satele componente
• 
  Drumul Geaca-Cătina
• 
  Cătina
• 
  Cătina (casă țărănească)
• 
  Costume populare din Cătina
• 
  Lacul Cătina
• 
  Biserica reformată
• 
  Cătina
• 
  Biserica greco-catolică (din 1948, ortodoxă)
• 
• 
  Monumentul Eroilor
• 
  Biserica romano-catolică
• 
  Biserica romano-catolică, altarul principal
• 
  Cătina
• 
  Hodaie
• 
  Feldioara
• 
  Biserica reformată din Feldioara
• 
  Portalul gotic în arc frânt
• 
  Feldioara
• 
• 
  Biserica ortodoxă din Feldioara
• 

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
• Vasile Lechințan (2018). Satele din Câmpia Transilvaniei. Ed. Ecou Transilvan. ISBN 978-606-730-454-1.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
2. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
3. Peter Moldovan, Pace și război. 1848-1849 în Transilvania centrală. Mișcările revoluționare și războiul civil, Editura Presa Universitară Clujeană, 2008, pag. 165 și 173.
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
8. „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 10 noiembrie 2013. Accesat în 7 august 2007.
9. Structura etno-demografică a României

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cătina

• Pagina Primăriei