Comuna Agăș, Bacău

Agăș (în maghiară Ágas) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Agăș (reședința), Beleghet, Coșnea, Cotumba, Diaconești, Goioasa, Preluci și Sulța.

Agăș
—  comună  —
Agăș Agăș (România) Poziția geografică
Coordonate: 46°27′37″N 26°16′45″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Bacău
SIRUTA	21007
Înființare	1893
Reședință	Agăș
Componență	Agăș Beleghet Coșnea Cotumba Diaconești Goioasa Preluci Sulța
Guvernare
- primar al comunei Agăș[*]​	Doru Merlușcă[*]​[1] (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	210,4 km²
Altitudine	561 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	5.247 locuitori
- Densitate	32,3 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna are o suprafață totală de 210,3955 km², din care:

• suprafață agricolă 8.535,8 ha (arabil 240 ha, pășuni 4.629,19 ha, fânețe 3.666,6 ha);
• suprafață neagricolă 12.503,75 ha (păduri 11.898,61 ha, ape și stuf 120,6 ha, drumuri 253,8 ha, construcții 181,65 ha, neproductiv 49,63 ha).^{[necesită citare]}

Ea se află la extremitatea de vest a județului, în zona montană de la limita cu județul Harghita, pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc.^[2] Este traversată de calea ferată Adjud–Comănești–Siculeni, pe care este deservită de haltele de mișcare Goioasa și Simbrea.

Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează: Simbrea 575 m, Preluci 540 m, Goioasa 542 m, Beleghet 540 m, Diaconești 522 m, Sulța 630 m, Coșnea 745 m.^{[necesită citare]}

Condiții geografice, geologice și climaterice

Majoritatea suprafețelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporție de peste 50%, iar diferența este reprezentată de pajiști naturale, numai o mică parte este suprafață plană, care se pretează culturilor agricole.

Munții Ciucului, așezați pe partea dreaptă a râului Trotuș, pe teritoriul comunei Agăș, sunt străbătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felțuian 863m, Felțuienaș 1233m, Grohotiș 785m, Cristeș 1385m. Munții Tarcăului sunt situați pe partea stângă a râului Trotuș și sunt formați din culmi ca: Muncel 1233m, Agăș 700m, Dracoiu 700m. Atât munții Ciucului cât și Tarcăului sunt formați în special din gresie de Tarcău și prundișuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii pedologice și agrochimice.

Temperatura medie este cuprinsă între 4–6 °C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38º în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27 °C. S-au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăș a ieșit din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2 km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundații în satele Goioasa și Sulța, provocate de pâraiele Grohotiș și Sulța.

Demografie

Componența etnică a comunei Agăș

     Români (86,98%)

     Maghiari (5,05%)

     Alte etnii (0,1%)

     Necunoscută (7,87%)

Componența confesională a comunei Agăș

     Ortodocși (86,66%)

     Romano-catolici (4,25%)

     Alte religii (0,99%)

     Necunoscută (8,1%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Agăș se ridică la 5.247 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.884 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,98%), cu o minoritate de maghiari (5,05%), iar pentru 7,87% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,66%), cu o minoritate de romano-catolici (4,25%), iar pentru 8,1% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Agăș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Doru Merlușcă[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Național Liberal	7
	Partidul PRO România	1

Istoricul comunei Agăș

Atestări documentare ale localităților

Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa).^{[necesită citare]}

În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o fălcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba.^{[necesită citare]}

Evoluția comunei

Comuna a apărut în 1893, prin separarea satelor Cotumba, Agăș, Sulța și Goiasa de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău.^[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghetu, Columba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea și Sulța și din cătunul Diaconești.^[8] În 1931, mai multe sate s-au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța.^[9]

În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș.^[10][11]

Economie

Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de față sunt aproximativ 200 de șomeri, din care cu alocație de sprijin 103 persoane. În comerț lucrează aproximativ 80 de persoane, atât la societați comerciale, cât și la AF-uri.^{[necesită citare]}

Infrastructură

Transporturi

Comuna Agăș este străbătută de DN 12 pe o distanță de 15 km. Problema cea mai stringentă o constituie drumul comunal Agăș-Coșnea, pe o lungime de 25 km, care este foarte greu de întreținut, posibilitățile financiare ale comunei fiind limitate. Cel mai apropiat aeroport este la Bacău la o distanță de 84 km.

Există două oficii poștale în Agăș și Goioasa.

Infrastructura tehnică

Comuna Agăș deține 66 de apartamente care au rețea de alimentare cu apă pe o lungime de 4 km. Această rețea este improprie deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăș fără să existe o stație de filtrare și tratare a apei. Primăria a întocmit un raport pentru refacerea aducțiunii de apă și instalarea unei stații de filtrare și tratare a apei, dar din lipsă de fonduri acest proiect nu a fost finalizat. Întreaga comună este electrificată. Nu există rețea de distribuție a energiei termice.

Personalități născute aici

• Matei Alexandru (1927 - 2014), actor.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Google Maps – Comuna Agăș, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 15 ianuarie 2014.
3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
7. Lahovari, George Ioan (1898). „Agășul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 27.
8. „Comuna Agăș în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 15 ianuarie 2014.
9. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 28, 31. 15 iulie 1931.
10. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 15 ianuarie 2014.
11. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 15 ianuarie 2014.