China antică

Civilizația chineză a apărut în mileniul al III-lea î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe și Yangtze. În secolul al III-lea î.Hr., împăratul Qin Shi Huangdi (221-210 î.Hr.) a întemeiat dinastia Qin și a unificat principatele existente într-un singur imperiu. Dinastia Han (206 î.Hr. - 220 d.Hr. ) a deschis comerțul cu Occidentul. Fiind atacat de nomazii din nord (huni), imperiul s-a destrămat, dar s-a refăcut câteva secole mai târziu.

Primul împărat al Chinei

Invenții

• Hârtia: în jurul anului 100 d.Hr., un bărbat pe nume Tsai Lung a întins o foaie din pastă de lemn și cânepă, pe care a pus-o la uscat și a inventat hârtia.
• Busola: vechii chinezi au fost marinari foarte pricepuți. Aceștia au folosit busolele pentru orientarea templelor la început, însă în cele din urmă le-au folosit pentru navigație. Cu sute de ani înaintea europenilor au construit vase cu pânze, manevrate cu ajutorul cârmelor. Aceștia au ajuns în Africa pentru a face comerț.
• Praful de pușcă: se presupune că a fost descoperit în China, fiind denumit „floricele de foc”.

Construcții

Marele zid chinezesc

Marele zid chinezesc, a fost construit de către împăratul Shi Huangdi. Zidul a fost construit între anii 214 - 204 î.Hr., de mii de țărani săraci. Construcția există și azi, având o lungime totală de 21,196 km si fiind încadrata in lista patrimoniilor mondiale UNESCO.

Se spune că Meng Jiangnv s-a născut într-o localitate sudică și s-a căsătorit cu Wan Xiliang. Nu mai târziu decât în a treia zi după nuntă, bărbatul ei a fost luat și dus în partea nordică a țării pentru construirea zidului. Zilele treceau, dar tânăra soție nu primea nici o veste de la bărbatul său. „Se apropie iarna, cum o să-și petreacă soțul meu zilele geroase fără haine groase?”, se gândea femeia. Astfel, Meng Jiangnv a țesut o pânza de bumbac și a confecționat o haină groasă pentru bărbatul său. A plecat și cu chiu cu vai a ajuns la poalele zidului din nordul țării. A văzut mii și mii de bărbați, îmbrăcați subțire, cărând cărămizi și pietre grele. Mulți cădeau din cauza oboselii și a foamei. Tot căutând și întrebând, în cele din urma Meng Jiangnv a aflat că bărbatul său murise de oboseală și cadavrul său a fost îngropat chiar în zid. Auzind trista veste, a plâns ce a plâns timp de 3 zile și 3 nopți la poalele zidului, când, brusc, cu un sunet asurzitor, o porțiune lungă de 800 de li a zidului s-a dărâmat. Printre dărâmaturile zidului, a găsit rămășițele pământești ale soțului ei. Cu corpul neînsuflețit al bărbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul său spre casă. Pe drum i s-a făcut sete și foame. A plâns tot drumul și din lacrimile sale s-a format un izvor. Fiind urmărită de soldați, Meng Jiangnv a luat o stâncă a muntelui și a aruncat-o. Stânca a format un paravan, împiedicându-i pe soldați. Pe drum, femeia s-a întâlnit cu un meșter pietrar, pe care l-a rugat să facă o groapă în piatra în care a depus rămășițele pământești ale soțului, pe care a păzit-o până și-a dat duhul. Localnicii au îngropat corpul femeii împreună cu cel al bărbatului său în grota de piatră. Au construit lângă grotă și un templu cu o statuie a femeii, pentru a cinsti memoria acestei perechi, iar templul a căpătat denumirea templul Meng Jiangnv.

Confucianismul

Confucius s-a născut în China în anul 551 î.Hr.. A fost un mare gânditor, convins că împăratul trebuie să aibă grijă de poporul său ca un părinte. Timp de 2000 de ani, învățăturile lui i-au influențat pe conducătorii Chinei. Acest înțelept a descris armonia naturii cu ajutorul simbolului Yin si Yang. Aceste doua nume reprezintă cele doua non-culori din care este format: negrul si, respectiv albul (China antica era singura tara în care albul nu era considerat o culoare "malefica"), aflate in combinație.

Armata de teracotă

Armata din teracotă păzind mormântul împăratului Qin, formată din 7000 de soldați din lut, în mărime naturală. Soldații aveau arcuri și lănci reale, caii și carele fiind în mărime naturală. Se știe si că toți soldații aveau chipuri proprii.

Mormântul împăratului nu a fost încă explorat, dar se crede că se află într-un palat subteran.

Tradiții și cultură

Dragonul chinezesc si simbolul Yin și Yang, după cum credeau chinezii, reprezentau elementele naturii aflate în armonie. Chinezii aveau un templu specific numit pagodă.

China Antică. Istoria tradițională. Cei Cinci Suverani și Cei Trei Auguști

Istoria tradițională a Chinei începe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Ti) care au domnit, se pare, înaintea celor Trei Auguști (San Huang). Primii trei din cei Cinci Suverani, și anume Huang-ti, Ciuan-hiu și Kao-sin sunt citați în lucrările derivate din tradiția confuciană, lucrări cu caracter mai curând filozofic decât istoric. În cartea de istorie (Su king), atribuită lui Confucius, nu sunt menționați decât ultimii doi Suverani, Yao și Suen. Si-ma T'ien, care a scris prima mare complicare de istorie generală (memorii istorice) vorbește, în capitolul întâi, de cei Cinci Suverani, menționându-l pe Huang-ti ca prim Suveran. Într-o tradiție iconografică, probabil din epoca Han, rezultă că cei Trei Auguști ar fi domnit înaintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua și Sen-nong. Erudiții chinezi și-au propus să realizeze tabloul unei epoci fericite în care Suveranii și Auguștii, domnind înantea dinastiilor regale, erau dominați de Virtutea lor desăvârșită. Primii eroi din Su-King (cartea de istorie atribuită lui Confucius), Yao și Suen, apar implicați într-o poveste dramatică a Marilor Ape, în care întemeietorul primei dinastii regale, Yu cel Mare, are rolul principal. În alte povestiri din această carte apar unii Auguști (Niu-Kua și Ciu-jong) sau alți eroi. Povestea Apelor Revărsate reprezintă un mit referitor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter șamaninst (religie animistă primitivă care considera că slujitorii cultului pot influența spiritele rele sau bune printr-un rit religios): făcând desene pe pământ, apa va țâșni și va curge în albia sa.

Dinastiile mai importante ale împăraților chinezi

Numele Dinastiei			Perioada	Monarh
limba chineză	Pīnyīn	limba română
三皇五帝	sānhuáng wǔdì	Trei Auguști și Cinci Suverani	− 2184 i.e.n. ?	Lista împăraților
夏朝	xìa cháo	Dinastia Xìa	ca. 2200 − 1800 i.e.n.	Lista împăraților
商朝	shāng cháo	-Dinastia Shāng	ca. 16. − 11. Jahrhun t i.e.n.	Lista împăraților
周朝	zhōu cháo	Dinastia Zhou	-Dinastia Zhōu de vest: 1122/1045 − 770 i.e.n.	Lista monarhilor
			Dinastia Zhou de est: 770 − 256 i.e.n.	Lista monarhilor
戰國時代	zhànguó shídài	Perioade de conflicte	246 − 221 i.e.n.	—
秦朝	qín cháo	-Dinastia Qín	246 − 207 i.e.n.	Lista împăraților
漢朝	hàn cháo	-Dinastia Hàn	Prima domnie: 206 i.e.n. − 9 e.n.	Lista împăraților
			A doua domnie: 23 e.n. − 220 e.n.
新朝	xīn cháo	-Dinastia Xīn	9 − 23 (Interregnum)	Lista împăraților
三國	sān guó	Cele Trei Regate	220 − 280	împărat Wèi, Shǔ și Wú
晉朝	jìn cháo	-Dinastia Jìn	265 − 420	Lista împăraților
十六國	shí liù guó	Cele 16 regate	304 − 439	Lista împăraților[1]
南北朝	nán běi cháo	Dinastia din sud și nord	420 − 581	Lista împăraților[2]
隋朝	suí cháo	-Dinastia Suí	581 − 618	Lista împăraților
唐朝	táng cháo	-Dinastia Táng	618 − 907	Lista împăraților
五代十國	wŭ dài shí guó	Cinci dinastii și zece regate	907 − 979	Lista monarhilor
宋朝	sòng cháo	-Dinastia Sòng	960 − 1279	Lista împăraților
元朝	yuán cháo	-Dinastia Yuán	1271 − 1368	Lista împăraților
明朝	míng cháo	-Dinastia Míng	1368 − 1644 Perioada celor trei monarhii	Lista împăraților
清朝	qīng cháo	-Dinastia Qīng	1644 − 1911	Lista împăraților
Sfârșitul monarhiei și proclamarea Republicii Chineze
(中華帝國)	(zhōnghuá dìguó)	(„ perioada scurtä de monarhie“)	1915 − 1916	Yuán Shìkǎi (ca împărat Hóngxiàn)

Istoria Chinei Istoria Chinei
ANTICHITATE
Dinastia Xia c. 2100–c. 1600 BCE
Dinastia Shang c. 1600–c. 1046 BCE
Dinastia Zhou c. 1045–256 BCE
Zhou de Vest
Zhou de Est
Primăverile și Toamnele
Statele Combatante
PERIOADA IMPERIALĂ
Dinastia Qin 221–206 BCE
Dinastia Han 206 BCE – 220 CE
Han de Vest
Dinastia Xin
Han de Est
Trei Regate 220–280
Wei, Shu și Wu
Dinastia Jin 265–420
Jin de Vest	16 Regate 304–439
Jin de Est
Dinastiile din Sud și din Nord 420–589
Dinastia Sui 581–618
Dinastia Tang 618–907
(A doua Dinastie Zhou 690–705)
5 Dinastii și 10 Regate 907–960	Dinastia Liao 907–1125
Dinastia Song 960–1279
Song de Nod		Xia de Vest
Song de Sud	Jin
Dinastia Yuan 1271–1368
Dinastia Ming 1368–1644
Dinastia Qing 1644–1911
PERIOADA MODERNĂ
Republica Chineză 1912–1949
Republica Populară Chineză Istoria Republicii Populare Chineze 1949–present	Taiwan Istoria Taiwanului 1949–present
Articole înrudite  Istoriografia chineză Cronologia Chinei Dinastiile Chinei Istoria lingvistică Arta chineză Istoria Economică Istoria învățământului Istoria științei și tehnologiei Istoria juridică Istoria Mass-mediei Istoria militară chineză Istoria navală chineză
Această infocasetă: vizualizare • discuție • modificare

Note

1. Dinastia 16:

   • Hàn Zhào
   • Chéng Hàn
   • Perioada târzie Zhao
   • Perioada timpurie Liang
   • Perioada timpurie Yan
   • Perioada timpurie Qin
   • [[Perioada târzie Qin|]]
   • Perioada târzie Yan
   • Qín de vest
   • Perioada târzie Liáng
   • Liáng din sud
   • Yàn din sud
   • Liáng din vest
   • Liáng din nord
   • Tiěfú (Xia-regat)
   • Yán din nord.
2. • Perioada timpurie Sòng
   • -Dinastia Qi din sud
   • -Dinastia Liáng
   • -Dinastia Chén)

   ... si Dinastiile din nord:

   • -Dinastia Wei din nord
   • Wei din est
   • Wèi din vest
   • Qí din nord
   • -Dinastia Zhōu din nord).

Legături externe

• Cum a cucerit China antică lumea înainte de marile descoperiri geografice Arhivat în 19 ianuarie 2012, la Wayback Machine., 14 martie 2011, Historia
• Top 10 invenții antice chinezești, 24 iunie 2009, Cecilia Stroe, Descoperă