Unitate centrală de prelucrare
From Wikipedia, the free encyclopedia
Unitatea centrală de prelucrare sau unitatea centrală de procesare (UCP, engleză Central processing unit, CPU) este hardware-ul într-un sistem informatic care execută instrucțiunile unui program de calculator realizând operații aritmetice și logice, precum și operațiunile de intrare / ieșire (I/O input/output) ale sistemului. Termenul a fost utilizat în industria calculatoarelor cel puțin la începutul anilor 1960.[1] Forma, designul și implementarea CPU-rilor s-au schimbat de-a lungul istoriei lor, dar funcția de bază a rămas la fel.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Majoritatea procesoarelor UCP moderne sunt microprocesoare, ceea ce înseamnă că acestea sunt conținute pe un singur circuit integrat (IC). Unele computere folosesc un chip multiprocessor care este un singur cip ce conține două sau mai multe uniprocesoare integrate.
În dispozitivele mobile și sisteme înglobate sunt folosite pe scară largă procesoare bazate pe arhitectura ARM.