Cele șapte potire
From Wikipedia, the free encyclopedia
Cele șapte potire (în greacă φιάλας, phialas (acc. pl.), nom. sing. φιάλη, phialē; tradus și ca pahare sau fiole) sunt un set de urgii menționate în Apocalipsa 16. [1] Ele sunt înregistrate ca evenimente apocaliptice care au fost văzute în viziunea Apocalipsei lui Isus Hristos, de către Ioan de Patmos. Șapte îngeri primesc șapte potire ale mâniei lui Dumnezeu, fiecare constând din judecăți pline de mânia lui Dumnezeu.[2] [3] Aceste șapte potire ale mâniei lui Dumnezeu sunt turnate asupra celor răi și a urmașilor lui Antihrist [4] după sunetul celor șapte trâmbițe. [5]