Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca
catedrală din Cluj-Napoca From Wikipedia, the free encyclopedia
Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și lăcaș al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.[1]
| Catedrala Mitropolitan-Ortodoxa din Cluj-Napoca | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | Ortodox |
| Jurisdicție religioasă | Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului  |
| Țara |  România |
| Localitate | Cluj-Napoca |
| județ | Cluj |
| Coordonate | 46°46′19″N 23°35′46″E |
| Date despre construcție | |
| Stil arhitectonic | Neoromânesc și neobizantin |
| Arhitect | George Cristinel și Constantin Pomponiu |
| Turle | 8 |
| Materiale | Piatră de Baciu și Bompotoc |
| Istoric | |
| Data începerii | |
| Data finalizării | 1930 |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după cea Catedrala Mitropolitană din Timișoara și Catedrala Evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca monument istoric, cu codul CJ-II-m-B-07354.[2]
Ridicarea Catedralei
Inițiativa ridicării acesteia a aparținut episcopului Nicolae Ivan. Acesta s-a adresat încă din 1919 Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată.
A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină.
Sfințirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent și regele Carol al II-lea, prințul moștenitor Mihai, membri ai guvernului României și numeroase personalități.
Descriere
Lucrările de construcție au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu. Construcția a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântați ulterior episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu, mitropolitul Bartolomeu Anania și episcopul Vasile Flueraș.
Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastase Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933.
Galerie de imagini
Vedere din față.
Vedere din spate.
Vedere din lateral.
Construcția catedralei.
Catedrala în anul 1940.
Referințe
Bibliografie
Vezi și
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
