Capcana lichidității
From Wikipedia, the free encyclopedia
O capcană a lichidității este o situație, descrisă de teoria economică Keynesiană, în care, „după ce rata dobânzii a scăzut la un anumit nivel, preferința pentru lichiditate poate deveni practic absolută, în sensul că oricine ar prefera banii lichizi în defavoarea deținerii unor active [exp. certificate de depozit, obligațiuni etc.] ce ar avea un randament atât de mic.”[1]
Capcana lichidității este cauzată de oamenii ce acumulează bani lichizi datorită previziunii unor evenimente (nedorite), precum: deflație, cerere agregată insuficientă sau război. Conform teoriei standard, printre caracteristicile capcanei lichidității, se pot enumera: rate ale dobânzilor apropiate de zero și variații în masa monetară ce nu se fac resimțite la nivelul prețurilor unei economii.[2]