Campania Gallipoli
From Wikipedia, the free encyclopedia
Campania Gallipoli, denumită și Campania din Dardanele, bătălia de la Gallipoli sau bătălia de la Çanakkale (în turcă Çanakkale Savaşı), a fost o campanie a Primului Război Mondial ce a avut loc între 25 aprilie 1915 și 9 ianuarie 1916 în Peninsula Gallipoli (Gelibolu în Turcia modernă) din Imperiul Otoman. Peninsula formează malul nordic al Dardanelelor, o strâmtoare ce furniza o cale maritimă către Imperiul Rus, unul dintre statele Antantei din timpul războiului. Intenționând să asigure controlul asupra acestei rute, aliații Rusiei, Regatul Unit și Franța, au lansat un atac naval urmat de o debarcare pe peninsulă, cu scopul de a captura capitala otomană Constantinopol (astăzi Istanbul).[7] Atacul naval a fost respins și, după opt luni de lupte, cu multe pierderi de ambele părți, campania terestră a fost abandonată, iar forța de invazie a fost retrasă în Egipt.
Campania Gallipoli (1915) | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Teatrul din Orientul Mijlociu (Primul Război Mondial) | |||||||
Imagine din „teritoriul nimănui” cu cadavrele combatanților | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
Imperiul Britanic Franța | Imperiul Otoman susținut de Imperiul German[1] Austro-Ungaria[2] | ||||||
Conducători | |||||||
Sir Ian Hamilton Lord Kitchener John de Robeck | Mustafa Kemal | ||||||
Efective | |||||||
5 divizii (inițial) 15 divizii (final) Total: 568.000
Sprijiniți de | 6 divizii (inițial) 16 divizii (final) Total: 315,500[3] | ||||||
Pierderi | |||||||
300,000[6] | 218,000 – 251,000[6] | ||||||
Modifică date / text |
Campania a fost una dintre cele mai mari victorii otomane din timpul războiului. În Turcia, ea este considerată un moment definitoriu al istoriei țării: o ultimă reușită în apărarea țării în timp ce Imperiul Otoman se prăbușea. Lupta a format baza Războiului Turc de Independență și a proclamării Republicii Turcia opt ani mai târziu sub conducerea lui Mustafa Kemal (Kemal Atatürk), care a ieșit în evidență drept comandant militar la Gallipoli. Campania este adesea considerată a fi momentul apariției conștiinței naționale în Australia și Noua Zeelandă, iar data debarcării, 25 aprilie, este denumită „Ziua Anzac” cea mai importantă comemorare a soldaților morți și a veteranilor de război în cele două țări, mai importantă decât (Ziua Armistițiului).[8][9][10]