Biserica „Sfântul Prooroc Samuil” din Focșani

Biserica Proorocul Samuil, fosta mănăstire Roman este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul municipiului Focșani.^[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 174753.08.^[2]

Ansamblul bisericii „Proorocul Samuil”, fosta mănăstire „Roman”
Poziționare
Coordonate	45°42′15″N 27°11′08″E ({{PAGENAME}})
Localitate	municipiul Focșani
Țara	România
Adresa	Str. Mare a Unirii 28
Edificare
Data finalizării	1756-1789
Clasificare
Cod LMI	VN-II-a-A-06447
Cod RAN	174753.08
Modifică date / text

Ansamblul este format din următoarele monumente:

• Biserica „Proorocul Samuil” (cod LMI VN-II-m-A-06447.01)
• Zid de incintă (cod LMI VN-II-m-A-06447.02)

Biserica „Proorocul Samuil”

Biserica fostei mănăstiri cu hramul „Proorocul Samoil” este o ctitorie voievodală reprezentativă pentru Focșani. Monumentul se află în partea de nord a orașului. Cea dintâi biserică a fost construită din lemn de către Constantin Racoviță Cehan (1749-1753) în prima sa domnie. Pe parcurs în locul bisericii de lemn s-a ridicat alta de piatră primind destinația de mănăstire. Și această mănăstire s-a bucurat de grija domnitorului care a înzestrat-o cu vase sfinte, candele de argint, vii și moșii. Acest așezământ independent la început, a devenit metoc al Mănăstirii din Roman prin hrisovul din 1757. În anul 1767 domnul muntean Ștefan Racoviță a închinat mănăstirea spitalului mănăstirii Sf. Spiridon din Iași, iar mai târziu domnitorul Alexandru Ghica printr-un hrisov a redat dreptul de independență mănăstirii. Așezământul monahal ’’Proorocul Samoil’’ a fost un punct strategic, fiind înconjurat de ziduri înalte în care în anul 1789 se adăposteau armatele turco–române, ținând piept armatelor ruso-austriece. Între timp, după ruinarea clădirilor anexă și a zidului de incintă, acest lăcaș și-a încetat existența ca așezământ monahal devenind biserică de enorie din 1863. A început să fie reparat și îngrijit mai mult și i s-au făcut unele transformări și adăugiri dar s-au păstrat formele ei inițiale. Din cauza cutremurelor din 1977-1979-1986 s-au efectuat lucrări de restaurare și consolidare.^[3]

Note

1. „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 22 martie 2012. Accesat în 27 iulie 2016.
2. Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
3. Lăcașe de cult, CIMEC