![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Belagerung_von_G%25C3%25BCns.png/640px-Belagerung_von_G%25C3%25BCns.png&w=640&q=50)
Asediul Kőszegului
From Wikipedia, the free encyclopedia
Asediul Kőszegului sau Asediul Günsului (în turcă Güns Kuşatması) a avut loc în 1532 la orașul Kőszeg (în germană Güns)[lower-alpha 1] din Regatul Ungariei din cadrul Imperiului Habsburgic. Forțele austriece ale Monarhiei Habsburgice sub conducerea căpitanului croat Nikola Jurišić(d) (în maghiară Miklós Jurisics) au apărat mica cetate de frontieră de la Kőszeg, numai cu 700-800 de soldați croați, fără tunuri și cu puține arme. Apărătorii au împiedicat înaintarea către Viena a unei armate otomane de 120.000–200.000 de oameni în frunte cu sultanul Soliman Magnificul (în turcă otomană سليمان Süleymān) și Pașa Ibrahim.[1]
Asediul Kőszegului | ||||
---|---|---|---|---|
Parte din Războiul Mic în Ungaria ![]() | ||||
![]() | ||||
Informații generale | ||||
| ||||
Modifică date / text ![]() |
Nu se știe rezultatul exact, deoarece există două versiuni, care diferă, în funcție de sursă. În prima versiune, Nikola Jurišić a respins oferta de a capitula în condiții avantajoase; în cea de-a doua versiune, orașul a primit termeni pentru o capitulare nominală. Suleiman, care a fost întârziat timp de aproape patru săptămâni, s-a retras la sosirea ploilor din august,[1] și nu continuat spre Viena, așa cum dorea el, ci s-a întors spre casă.
Suleiman și-a asigurat stăpânirea asupra Ungariei, cucerind mai multe alte cetăți,[2] dar, după retragerea otomană, împăratul Ferdinand I de Habsburg a reocupat unele dintre teritoriile devastate. După aceasta, Suleiman și Ferdinand au încheiat tratatul de la Constantinopol din 1533(d), prin care se confirma dreptul lui Ioan Zápolya ca rege al întregii Ungarii, dar lui Ferdinand i se recunoștea posesiunea asupra unora dintre teritoriile reocupate.[3]