Antiepileptic
From Wikipedia, the free encyclopedia
Antiepilepticele (denumite și anticonvulsivante) reprezintă un grup de medicamente cu diverse structuri chimice, fiind utilizate în tratamentul crizelor convulsive epileptice. Unii agenți din această clasă sunt utilizați în plus în tratamentul tulburărilor bipolare[1] și al tulburărilor de personalitate borderline,[2] dar și pentru tratamentul durerii neuropate.[3]
Această pagină (secțiune) necesită o verificare. De verificat: Istoricul versiunilor recente Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
Principalul scop al antiepilepticelor este de a bloca transmiterea descărcării excesive neuronale din timpul crizelor[4] și de a împiedica propagarea descărcărilor din focarul epileptogen.[5]
Câteva exemple sunt: acetazolamidă, carbamazepină, etosuximidă, lamotrigină, levetiracetam, fenobarbital, fenitoină și valproat.[6]