Actul de împuternicire din 1933
From Wikipedia, the free encyclopedia
Actul de împuternicire (în germană Ermächtigungsgesetz) din 1933, cunoscut și sub denumirea oficială Gesetz zur Behebung der Nu von Volk und Reich vom 24. März 1933 („Legea pentru remedierea situației oamenilor și a imperiului din 24 martie 1933”) a fost o lege germană care i-a conferit lui Adolf Hitler dreptul de a guverna prin decret, adică de a promulga proiecte legislative fără nicio procedură parlamentară.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Actul a fost adoptat pe 23 martie 1933 de către Reichstag, cu 444 de voturi pentru și 94 împotrivă. Toate partidele de extermă dreapta, de dreapta și de centru au votat pentru, socialiștii au votat împotrivă, iar comuniștii, fiind interziși, nu au putut participa la vot.
Promulgat a doua zi de președintele Paul von Hindenburg pentru o perioadă de patru ani ce se putea reînnoi, actul a rămas în vigoare până la căderea regimului nazist în mai 1945. După Reichstagsbrandverordnung („Decretul privind incendierea Reichstag-ului”), el a constituit a doua etapă legislativă a Gleichschaltung („fazare”), care a dus la instaurarea sistemului totalitar nazist.