Reo Marēo
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ko te reo Marāiu (bahasa Melayu) o te reo Marēo (mai i te kupu Pākehā Malay) he reo Ahiteronīhia, te reo ōkawa o whenua Poronai, Hingapoa, Marēhia, me Initonīhia. Te reo anō hoki ka kōrerohia kei Tīmoa-ki-te-Rāwhiti, Tairana, me Piripīni.
Quick Facts Whakahua, Taketake kei ...
Reo Marāiu | |
---|---|
Reo Marēo | |
Bahasa Melayu بهاس ملايو ꤷꥁꤼ ꤸꥍꤾꤿꥈ | |
Whakahua | [ba.ha.sa mə.la.ju] |
Taketake kei | Poronai, Initonīhia, Marēhia, Hingapoa, Tīmoa-ki-te-Rāwhiti, Piripīni (Parāwana, Mekamoutere Hurū, me ngā wāhanga o Minitanāo), Tairana-ki-te-Tonga, Motu Kirihimete, Ngā Motu Koko |
Mātāwaka | Marēo |
Kaikōrero taketake | L1 – 77 miriona (2007)[1] Tapeke (L1 me L2): 200–290 miriona (2009)[2] |
Whānau reo | Ahiteronīhia
|
Āhua tōmua | Reo Marēo Tuauri
|
Āhua paerewa |
|
Pūnaha tuhi |
|
Āhua rotarota | Uhingaro Ringa Reo Marēo |
Mana ōkawa | |
Reo ōkawa kei | |
Reo tokoiti tūtohu kei | |
Whakariteritehia e |
|
Waehere reo | |
ISO 639-1 | ms |
ISO 639-2 | may (B) msa (T) |
ISO 639-3 | msa – inclusive codeIndividual codes: zlm – Malay (individual language)kxd – Brunei Malayind – Indonesianzsm – Standard Malayjax – Jambi Malaymeo – Kedah Malaykvr – Kerincixmm – Manado Malaymin – Minangkabaumui – Musizmi – Negeri Sembilanmax – North Moluccan Malaymfa – Kelantan-Pattani Malaycoa – Cocos Malaybjn – Banjaresebew – Betawimsi – Sabah Malaymqg – Kota Bangun Kutai Malay |
Glottolog | indo1326 partial match |
Linguasphere | 31-MFA-a |
Ngā whenua whakamahi te reo Marāiu. |
Close
Ka weherua tēnei reo ki rua reo taumata: te reo Marēhia (bahasa Malaysia) nō reo ā-iwi Tohōro me te reo Initonīhia nō reo ā-iwi ngā motu o Riau.[6] Ko te tapeke kaikōrero 290 miriona tāngata[7] (koni ake, iti iho rānei 260 miriona tāngata hei "reo Initonīhia")[8] ki ngā pae o Ahia-ki-te-Rāwhiti-mā-Tonga Moana-nui-a-Kiwa.