La Valtelina (Valtelina e Valtulina in valtelines, Valtellina in talian, Veltlin in tudesch, Vuclina in rumanc; Valteline in frances; Valtoline in frances e ingles storegh) l'è na valada de la Lumbardia, ins el cunfin cun la Svizra.
Quel articul chì l'è scrivüü in Lumbard, cun l'urtugrafia insübrica ünificada. |
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Valtellina-Panorama.jpg/640px-Valtellina-Panorama.jpg)
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Valtelina_and_Valciavena.svg/320px-Flag_of_Valtelina_and_Valciavena.svg.png)
![Mapa dela nosa bela Valtelina](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Map_of_valtelina.png/640px-Map_of_valtelina.png)
Al dì d'incö l'è cugnussüü per i so piste de sci, i so aqui termal, i so furmag (suratüt el Bit, ciamaa insì per via del rial Bit) e el so vin.
'Na völta l'era un passag impurtant tra l'Italia e la Germania, e gh'è staa tanta guer per el cuntrol de 'sta val chì.
Storia
La storia de la Valtolina la se pò spartì in vari moment:
- L'età antiga e la dominazzion romana
- L'età medieval, cont i guerr tra Comm e Milan
- L'età del domini Grison, con la Guerra de Valtolina
- El passagg sotta la Lombardia a partì del 1797
- El dì d'incoeu
I cumün de la Valtelina
L'Abriga, Albaree, Andel, Arden, Bema, Berben, Bianzun, Büj, Burmi, Busagia, Caiö, Caspögg, Castel, Castiun, Cedrasch, Cercin, Cin, Ciür, Civ, Cös, Culurina, Dasc, Delebi, Dübin, Faed, Furcula, Füsinn, Geröla, Gesa, Gros, Grosut, Lanzada, Livign, Luver, Mantel, Masc, Mel, Muntagna, Murbegn, Pedesina, Pendulasch, Piantee, Piateda, Punt, Pustales, Resüra, Rugul, Sern, Spriana, Sundel, Sundri, Talamona, Tarten, Tej, Tiran, Traona, Tresiv, la Tur, Tuv, Val de Dent, Val de Sot, Val Masen, Valfürva, Verv, Vila de Tiran.
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.