![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/BrockenSnowedTrees.jpg/640px-BrockenSnowedTrees.jpg&w=640&q=50)
Nev
From Wikipedia, the free encyclopedia
La Nev (anca Fioca, o antigament e a Orient Niv) l'è 'na forma de precipitazzion de aqua giazzada a cristall, che la consist in d'una multitudin de toch de giazz propri piscinit, tucc con de bas la forma esagonal ma ognidun de fate diverse.
![]() |
Quest articol chì l'è scrivud in lombard, con la Noeuva Ortografia Lombarda |
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/BrockenSnowedTrees.jpg/640px-BrockenSnowedTrees.jpg)
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Field-with-snow-champ-enneige.jpg/640px-Field-with-snow-champ-enneige.jpg)
Desgià che l'è faita de di part sgresg, l'è un material granular. La gh’ha 'na strutura verta e l'è donca moresina, a men che la vegna miga schisciada da 'na pression esterna.
La nev la se forma in volta atmosfera, quand el vapor de l’aqua a temperadura sota ai 0 °C el fa partì el brinament. Lì, l’aqua la passa dal stat gassos a quell solid, par poeu rivà a terra senza deslenguàss.
Quest el suced quand la temperadura a terra l’è sota i 2°C e in di nivell de mez se passon miga i 0°C, sedenò la nev la và de pioeuva.