Naziunalism
From Wikipedia, the free encyclopedia
El Naziunalism al sa riferiss a un'ideulugia, un sentiment, una furma de cultüra, o un muiment sucial che l'è centraa sü'l cuncet de naziun.[1]. A l'è un tipu de culetivism che l'enfatiza i carateristigh culetiv d'una naziun specifiga. Menter la gh'è una discüssiun sü l'urigin storiga di naziun, la püssee part di espert a l'è d'acordi che'l naziunalism, almen 'me ideulugia e muiment sucial, a l'è un fenomen mudern nassüü in Europa.[2]
Quel articul chì l'è scrivüü in Lumbard, cun l'urtugrafia insübrica ünificada. |
Quell articul chì l'è dumà un sbozz. Se violter sii bun de metegh dent un queicoss de pü, preocüpeves minga e provegh. Insì de vegh un'idea de tücc i olter sbozz, vardii chì. |