![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Water_molecule_dimensions.svg/langlmo-640px-Water_molecule_dimensions.svg.png&w=640&q=50)
Mulecula
From Wikipedia, the free encyclopedia
In chimica, una mulecula l'è la part püssee piscinina de un cumpost che la mantegn i so prupietà; una mulecula l'è dunca furmada da atum ligaa.
Quel articul chì l'è scrivüü in Lumbard, cun l'urtugrafia insübrica ünificada. |
Quella vus chi la gh'ha minga di funt u hin trop poch. Per piesé, giunta di funt a la vus. Insì de vegh un'idea de tücc i olter vus senza font, vardii chì. |
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Water_molecule_dimensions.svg/320px-Water_molecule_dimensions.svg.png)
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/H2O_%28water_molecule%29.jpg/320px-H2O_%28water_molecule%29.jpg)
Una prupietà impurtanta di mulecul l'è la so furmüla empiriga, che la descriv la prupurziun che gh'è tra i so atum custitüent; per esempi, l'aqua (H2O) la gh'ha un atum de ussigen e dü de idrogen.
El cuncet de mulecula l'è staa metüü in pè per prim dal scenziaa italian Amedeo Avogadro, in del 1811.