From Wikipedia, the free encyclopedia
I Stâts Unîts di Americhe (in curt Stâts Unîts o USA o ancje States) a son une republiche federâl logade inte Americhe setentrionâl e formade di 50 stâts. A confinin a Nord cul Canadà e a Sud cul Messic e si slargjin dal Ocean Pacific al Ocean Atlantic.
Stâts Unîts di Americhe | |
Informazions | |
Nomenance | United States of America |
Lenghe ufiziâl | Inglês (de facto) |
Capitâl | Washington |
Politiche | |
Forme di guvier | Republiche federâl |
Cjâf dal stât | Joe Biden |
Cjâf dal guvier | - |
Indipendence | 4 di Lui 1776 |
Jentrade inte ONU | 24 di Otubar 1945 |
Gjeografie | |
Continent | Americhe setentrionâl e Oceanie |
Fûs orari | UTC di -5 a -10 |
Superficie | |
Superficie Totâl | 9.631.418 |
Intal mont | 3° |
% di aghe | 4,87% |
Popolazion | |
Popolazion totâl | 328.239.523 ab. |
Intal mont | 3° |
Densitât | 30 ab./km2 |
Economie | |
Monede | Dolar american |
Consum energjie | kWh/ab. |
Domini di prin nivel | .us .um .edu .gov .mil |
Prefìs tel. internazionâl | +1 |
Plache automobilistiche | USA |
Imni nazionâl | The Star-Spangled Banner |
Fieste nazionâl | 4 di Lui |
In origjin i Stâts Unîts a jerin une colonie britaniche, deventade indipendente tal 1776 daspò di une vuere cui Inglês. Il stât al manten fin al dì di vuê un ordenament liberâl.
I Stâts Unîts a son une republiche federâl presidenziâl sudividude in 50 stâts e intal Distret de Columbie (Washington). Ca sot a son segnâts i stâts jentrâts inte republiche cun la date:
Il secont nivel aministratîf al è chel des conteis. Cincuante stâts a son dividûts in 3.141 conteis o entitâts aministrativis compagnis.
Intal ordinament dai Stâts Unîts a esistin tieris che a dipendin dai Stâts Unîts:
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.