From Wikipedia, the free encyclopedia
Francesc Petrarca, par talian Francesco Petrarca (Areç, 20 lui 1304 – Arquà, 18-19 lui 1374), al fo un poete e scritôr talian, un dai plui impuartancj e innomenâts.
Su la lenghe dal so Cjançonîr e di pochis altris oparis e fo fondade la normalizazion dal talian e propite il Cjançonîr al fo il prin model pe poesie par cetant timp.
Nassût a Areç tal 1304 di un nodâr esiliât di Florence, tal 1312 la sô famee e si trasferì a Avignon, dulà che i papis a vivevin in chê volte: chi al studià gramatiche e retoriche e dopo jurisprudence, ma vint miôr lei libris latins. Al scrivè la sô prime poesie cuant che sô mari e murì, tal 1318 o tal 1319. Tal 1320 al si trasferì a Bologne cuntun fradi, ma pe muart dal pari al tornà a Avignon tal 1326.
Chi tal 1327, secont lis informazions che lui al dà, che no o savìn se a son veris, al cognossè la femine, za maridade, che al amà simpri, Laure, par talian Laura; pi di mancul, al deventà cleric. Al vivè sedi in Provence sedi in Italie, cambiant ispès citât. Tal 1341 al fo coronât cul orâr a Rome pe sô ativitât literarie. Il 1348 al è un an un grum impuartant par Petrarca: pe Peste Nere e morì Laure, che lui al continuà a amâ. Tal 1350, lant a Rome pal Jubileu, al cognossè a Florence Zuan Boccaccio, che al deventà un grant amì di lui. Al finì di meti su la redazion definitive de sô opere mestre, il Canzoniere (talian, par furlan Cjançonîr) o Rerum vulgarium fragmenta (latin, Framencj di robis volgaris), tal 1374, l'istès an de sô muart, vignude a Arquà, che cumò par talian e si clame Arquà Petrarca.
Viôt la pagjine dal Cjançonîr.
I Triumphi (Trionfs) a son une opare taliane in poesie, mai finide, cul titul in lenghe latine. Te opare a son sîs trionfs: chei di Amôr, che al rive suntun cjar ardint e cun un grum di amants famôs, de Castitât, de Muart, cu la narazion di chê de sô amade Laure, de Fame, che e je plui fuarte de Muart, dal Timp, che al scancele la Fame, e de Eternitât, cu la contemplazion di une belece imortal, che e je ancje chê perfete di Laure cuant che il so cuarp al sarà unît cu l'anime tal cîl.
Cheste sezion no je ancjemò te Vichipedie
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.