învățătură
From Wiktionary, the free dictionary
Romanian
Etymology
Noun
învățătură f (plural învățături)
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | învățătură | învățătura | învățături | învățăturile | |
genitive-dative | învățături | învățăturii | învățături | învățăturilor | |
vocative | învățătură, învățăturo | învățăturilor |
Synonyms
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.