From Wikipedia, the free encyclopedia
U 21 di lugliu hè u 202esimu ghjornu (u 203esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
Lugliu | ||||||
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 31 |
Santu Vittoriu. Santu Lurenzu di Brindisi.
Vittoriu campava in Marseglia - tandu dicianu Massilia - à l'epica di Massimianu Ercule chì fù imperatore da l'annu 285 à l'annu 305.
Santi chì anu listessu nome, ci ne hè una quarantina. Ellu, hè u più celebre. In 415, in Massilia, ci era dicià un munasteru San Vittoriu.
Vittoriu era un ufficiale, cunsiglieru di l'imperatore, un imperatore chì avia fattu massacrà una massa di Cristiani.
Quandu i Massigliesi anu sappiutu chì Massimianu avia da stabilissi in cità per un certu tempu, i Cristiani ebbenu u tremu. Vittoriu, Cristianu ancu ellu, i cunsulava, l'incuraggia, è pregava cun elli. Quandu l'imperatore l'hà sappiuta, hà incaricatu i capi di l'armata di dummallu. Tandu, ellu, si fece pruvucante bestemmiendu i dii pagani.
In prigiò, trova a manera di cunverte i trè suldati chì u curavanu. Quelli, sò stati scapati. Vittoriu hè statu marturiatu è sfracicatu sottu à una macina.
Etimolugia: da u lat. "victor" (vincidore).
Casate: Vittori.
Nomi: Gwthyr, Gyösö, Toyo, Vick, Vico, Victeur, Victoire, Victor, Victoria, Victoriano, Victorico, Victorien, Victorienne, Victorin, Victorine, Victorino, Victorio, Victrice, Viggo, Viktor, Viktorii, Viktorik, Viktorina, Viktorine, Vitiana, Vitoric, Vitoucha, Vitoulia, Vittore, Vittoria, Vittoriano, Vittorino, Vittorio, Vittoriu, Vitturina.
Lurenzu, natu in Brindisi u 22 lugliu 1559, hè mortu in Lisbona u ghjornu di i so sessanta anni.
A' 16 anni, si era fattu frate Cappuccinu in Venezia è à 23 anni era prete. Durante una vintina d'anni, hà predicatu in Italia è in Alemagna, battagliendu contru à u prutestantisimu, è po, in u 1602, l'anu elettu ministru generale di l'Ordine.
Lurenzu di Brindisi hè unu di i teologhi franciscani i più celebri, ciò chì face chì, in u 1959, u papa l'hà dichjaratu duttore di a Chjesa.
I mesi di l'annu |
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre |
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.