Chirurgìa
From Wikipedia, the free encyclopedia
Pi chirurgìa (gr: cheirourgia di χείρ, χειρός, manu e ἔργον, òpira) etimologgicamenti si ntenni n’attivitati lavurativa manuali.
N effetti idda s’idintìfica ntâ scienza ca s’òccupa di studiari ddi malatìi ca putennu èssiri curati chî propi manu vennu appuntu diciuti chirùrgichi. Cunzidirata na vranca dî scienzi mèdichi, n rialtati rivesti paru dignitati, comu tistimonia la storia dâ sò evuluzzioni, dî contrappusizzioni e dî pircursi divirsificati rispettu â midicina ntô cursu di tanti sèculi e la riunificazzioni difinitiva ntôn cursu di studi univirsitari cumuni ca cunfirisci appuntu la làuria n Midicina e Chirurgìa.
Si ntiressa dî vari aspetti (ezioluggìa, diàgnusi, tirapìa) di tutti li patoluggìi di sò pirtinenza e pirtantu è diciuta Chirurgìa Ginirali. Ma macari di tanti malatìi cunzidirati mèdichi e ca ponnu addivintari chirùrgichi pi vari mutivi: cumpricazzioni, nun rispunzivitati â tirapìa farmacològgica, scigghiuti dû pacienti.
Ntô cursu di l'ùrtimu sèculu lu sviluppu dî canuscenzi, la spicificitati d’approcciu a ditirminati malatìi e lu sò aumentu, prubbremi organizzativi, rinneru nicissariu suddivìdiri la Chirurgìa Ginirali n nummirusi vranchi spicialìstichi. Arcuni didicati â midèsima Patoluggìa ginirali: Chirurgìa Oncològgica, àutri voti a chidda spicìfica d'òrganu o d’apparatu: Cardiochirurgìa, Chirurgìa Turàcica, o ancora â midèsima finalitati: Chirurgìa Plàstica e Ricustruttiva, o carattirizzati di tècnichi piculiari: Chirurgìa Laparoscòpica, Chirurgìa Robbòtica, Chirurgìa Endoscòpica. Nta arcuni casi esìstinu, nta l'àmmitu dâ stissa vranca, spicializzazzioni ultiriuri; comu p’esempiu la Chirurgìa dâ manu nta l'àmmitu di chidda ortupèdica.